January, 2013

Sistematica genului Vitis

Sistematica genului Vitis

Soiurile de viţă-de-vie aparţin mai multor genuri ale familiei  Vitaceae, care la rândul ei face parte din ordinul Rhamnales. Ca răspândire, având o mare plasticitate ecologică, familia  Vitaceae, are reprezentanţi pe tot globul, cu deosebire în zona temperată, de la... (Continue reading)

Suprafata si structura viticulturii in Romania

Suprafata si structura viticulturii in Romania

In perspectiva mai indepartata suprafata viticola a Romaniei va ajunge la aproximativ 500 000 ha. Prin lucrarile ce s-au executat pana in prezent , incepand cu cele de raionare incheiate in anul 1955 si continuand cu cele de microraionare (... (Continue reading)

Fructul vitei de vie | Morfologia strugurilor

Fructul vitei de vie | Morfologia strugurilor

Strugurii sunt alcatuiti din ciorchine si boabe. Strugurii sunt asociaţii de fructe (boabe), rezultate din inflorescenţe, ca  urmare a transformării florilor prin fecundare. Un strugure este format din aceleaşi părţi componente ca şi o inflorescenţă, cu deosebirea că locul florilor... (Continue reading)

Factorii biotici ce influenteaza dezvoltarea vitei de vie

 Factorii biotici ce influenteaza dezvoltarea vitei de vie

Factorii biotici influenteaza direct cultura vitei de vie. Influenta aceasta se intensifica cand cultura vitei de vie se face organizat teritorial. Printre factorii biotici , putem aminti si numerosi daunatori , de care trebuie sa tinem seama m mai ales... (Continue reading)

Ciclul de viata al vitei de vie

Ciclul de viata al vitei de vie

In ciclul anual de viata , vita de vie trece prin mai multe faze morfologice , carora le corespund modificari fiziologice si biochimice importante . Fazele principale prin care trece vita de vie in ciclul anual sunt : faza cresterii... (Continue reading)

Recoltarea, fasonarea si pastrarea coardelor de vita de vie

Recoltarea, fasonarea si pastrarea coardelor de vita de vie

Recoltarea coardelor  se face toamna dupa caderea frunzelor cand in lemnul recoltat se gasesc maximum de substante  de rezerva.  Nu este bine  ca recultatul coardelor sa se amane prea tarziu, intrucat, o data cu scaderea temperaturii , substantele de rezerva... (Continue reading)

Apa, ca factor compozitional , functional si estetic

Apa,  ca factor compozitional , functional si estetic

Proiectarea suprafetelor ocupate de apa in cadrul parcurilor se face in scopul : imbunatatirii microclimatului  prin marirea umiditatii relative a aerului , reducerea extremelor de temperatura si influentarea circulatiei pe verticala a aerului , pentru udarea plantelor , suprafetelor de... (Continue reading)

Spatiile verzi cu profil specializat

Spatiile verzi cu profil specializat

Gradinile botanice si parcurile dendrologice. Reprezinta vaste colectii de plante infiintate in scopul cunoasterii si studierii florei globale , laboratoare vii pentru aclimatizarea si introducerea in cultura a noi specii originare din alte zone geografice. Pe langa destinatia stiintifica ,... (Continue reading)

Spatiile verzi din zonele turistice si de agrement

Spatiile verzi din zonele turistice si de agrement

Spatiile verzi din localitatile rurale Acestea se aseamana , in general , cu cele din localitatile urbane , dar au si unele caractere particulare. Astfel , spatiile de folosinta generala sunt mai reduse ca dimensiuni ; parcul se recomanda a... (Continue reading)

Spatiile verzi de folosinta generala

Spatiile verzi de folosinta generala

Parcurile de cultura si odihna fiind destinate  pentru recrearea  unui numar mare de persoane si incluzand obiective cu mare  frecventa de public, trebuie amplasate si proiectate tinand cont de anumite principii. Astfel, amplasamentul trebuie sa evite zonele de mare aglomeratie... (Continue reading)