Cum infiintam o pepiniera de vita de vie altoita ( I )

Sa invatam  sa facem planuri de afaceri pentru a obtine finantari europene

Care sunt calculele ce trebuie sa le facem pentru a infiinta o pepiniera unde vom produce butasi de vita de vie altoita. Sfaturi utile la infiintarea unei afaceri pentru a porni corect si pentru a putea face corect un plan de afaceri. Odata schitat , un plan de afaceri corect, cresc sansele ca sa obtinem  finantare  si sa devenim credibili in fata oricarui investitor. Aceeasi pasi trebuie urmati si in cazul in care schitam un plan de afaceri pentru finantare europeana, parafrazand o reclama care spunea ca “ Vinul bun incepe din vie” tot asa putem spune  ca “ O pepiniera profitabila incepe de pe hartie “.

Pepiniera constituie cel mai sigur si mai puternic instrument in procesul de dezvoltare  a viticulturii , atat in ceea ce priveste stabilirea ritmului anual al plantarilor , cat si calitatea lor.Producerea vitelor in pepiniera constituie o cultura intensiva , cere efort mare si permanent.Scolile de vite aduc veniturile cele mai mari la unitatea de suprafata , ceea ce contribuie la consolidarea economica a afacerii.La 1 ha scoala de vite se obtin in medie 40.000-50.000 vite care vandute cu pret de contract de 2 lei buc. se realizeaza cca.100.000 lei/ha din care scazand cheltuielile de productie(materialele si manopera) de cca.50.000 lei ramane un venit net de 50.000 lei/ha. Aceste calcule sunt estimative, si am pus un pret de vanzare a butasului de circa 0,5 euro, pentru ca , la o vanzare en-gros se poate obtine un pret de minim 0,5 euro /butas altoit. Daca ne gandim putin la vanzarea productiei peste hotare, si avem vreun partener care ne poate ajuta atunci lucrurile stau cu totul altfel, pentru ca la export putem obtine un pret apropiat de 1 euro. Nu sunt la curent cu ultimele preturi, dar va pot spune cu siguranta ca am cunoscut personal un producator de butasi de trandafir care isi comercializa productia aproape exclusiv la export si la preturi duble fata de piata interna. In sectorul de productie plante ornamentale, butasi, seminte, suntem inca mult sub pretul pietelor externe. Ceea ce ne lipseste este piata de desfacere, putin mai greu de construit dar nu imposibil, insa  cu tenacitate  si perseverenta putem razbi pana la urma. Avantajul nostru cel mai mare este pretul, putem produce la preturi foarte mici, putem fi o China mai mica a Europei, putem deveni exportatori, adica cu alte cuvinte visul oricarui afacerist, exportul fiind cheia dezvoltarii durabile si rapide.

Felul si marimea pepinierelor viticole.Dupa materialul pe care-l produce , pepiniera poate fi : pentru producerea vitelor altoite sau pentru  producerea vitelor indigene(pe radacini proprii).Si intr-un caz si altul  , intre componentele pepinierei trebuie sa existe anumite proportii astfel:

Suprafata scolii de vite.Pentru stabilirea marimii pepinierei este necesar sa se determine mai intai suprafata pe care o va ocupa scoala de vite in functie de sarcina de productie si de posibilitatile de asigurare a terenului pentru asolament.

Asa de exemplu , un agricultor care vrea sa infiinteze o pepiniera cu o capacitate de productie anuala de 1.000.000 vite altoite pe an trebuie sa-si faca urmatoarea socoteala:

-         Ca sa obtina 1.000.000 de vite altoite , socotind de ex. la un randament minim de productie de 34% , trebuie sa se altoiasca :

Stiind ca la 1 ha scoala , se planteaza 125.000 vite ( la 1 m intre randuri si 8 cm intre vite) rezulta ca suprafata scolii de vite trebuie sa fie de :

3.000.000  : 125.000 =  24ha.

Dupa ce am aflat suprafata scolii de vite determinam celelalte componente ale pepinierei  , dupa cum urmeaza:

Suprafata necesara asolamentului.Pentru a sigura scolii de vita asolament de 5 ani ( considerat ca ceel mai bun la scoala de vite) este necesara o suprafata irigabila de 5 ori mai mare decat suprafata scolii , adica 5  x  24  =   120ha.

Suprafata plantatiei de portaltoi.Stiind ca 1 ha de portaltoi produce in medie 80.000-100.000 butasi , inseamna ca pentru fiecare ha scoala de vita sunt necesare 1,5 ha portaltoi , deci in cazul nostru sunt necesare 36 ha portaltoi.

Suprafata plantatiei pentru coarde altoi.Dintr-un ha de vie cu cca.4000 butuci se pot recolta in medie cate 2 coarde a 6 ochi buni.Deci 1 ha poate asigura 4000 x2 x6 = 48.000 ochi.In cazul nostru , pentru fiecare ha de scoala de vita sunt necesare 3 ha  plantatii de vie pentru coarde altoi sau la 24 ha scoala de vite vor fi necesare 72 ha plantatii de vie pentru coarde altoi.Daca vitele se planteaza mai des in scoala(150 – 160.000 bucati la ha) atunci se socoteste ca necesar 4 ha vie la fiecare scoala de vita.

Asadar , luand ca etalon suprafata scolii de vita pe care o insemnam cu X , rezulta urmatoarele relatii :

Suprafata pentru scoala de vite  =   X

Suprafata pentru asolament        =  4X

Suprafata pentru plantatie portaltoi   = 1,5X

Suprafat pentru plantatie altoi             =  3X

De unde suprafata totala a pepinierei este X+4X+1,5X+3X=9,5X.In exemplul nostru X=24 ha , de unde rezulta ca suprafata totala a pepinierei trebuie sa fie de 9,5 x 24 =228 ha , la care se adauga cca. 5% terenurile ocupate de cladiri , curti , drumuri , aproximativ 240 ha in total.

Capacitatea serei. Se socoteste tinand seama ca intr-un sezon de altoire de cca 30-35 zile , o jumatate din capacitatea serei ce se elibereaza mai devreme , se poate folosi a doua oara.Deci capacitatea de fortare fiind cu 50% mai mare decat capacitatea de incarcare a serei , rezulta ca pentru determinarea capacitatii reale de constructie a serei , trebuie impartit numarul de vite ce se altoiesc la 1,5 , adica in ex.nostru :

3.000.000 :  1,5 = 2.000.000 vite

Silozul pentru stratificat vita altoita(scoasa din scoala)  se calculeaza tinand seama ca fiecare ha de scoala produce 45.000-55.000 vite , ceea ce inseamna ca , la 24 ha se vor obtine 1.000.000-1.300.000 vite.Deci volumul silozului trebuie sa corespunda acestei productii anuale.  

Silozul pentru stratificat coarde altoi trebuie calculat la o capacitate de pastrare de 8000 coarde la ha(72 ha x 8000 = 576000 coarde)

In general , coardele portaltoi si altoi se pot stratifica in aer liber si deci trebuie rezervata suprafata corespunzatoare de teren.

In ceea ce priveste clasificarea pepinierelor in functie de marimea lor , le putem grupa in 3 categorii si anume:

-         Pepiniere mici , care au suprafata scolii de vite pana la 5 ha;

-         Pepiniere mijlocii , care au intre 5-10 ha scoala de vite

-         Pepiniere mari , care au peste 10 ha scoala de vite.

In exemplul nostru am tratat despre criteriile de stabilire a componentilor unei pepinieri mari cu suprafata scolii de vite de 24 ha si suprafata totala de 240 ha , dar aceste criterii sunt valabile pentru toate tipurile de pepiniera.

Desigur asupra tipului si marimii pepinierei hotarasc mai multi factori , dar in general sunt de preferat pepinierele mari.Acestea prezinta marele avantaj ca utilizeaza mai uniform si mai rational fortele de munca , in tot timpul anului.Varfurile de munca si golurile ce se ivesc la cele 4 categorii de culturi : scoala de vite , plantatii de portaltoi , vie si culturi de camp(din asolament) nu se suprapun calendaristic , ci se completeaza reciproc.

 

Autor Constantin Claudiu

Publicat 14.02.2012

Foto : University of Maryland, USA, http://www.marylandgrapes.org

Comments are closed.