Elementele componente ale spaţiilor verzi VI.

18. Armonia culorilor în cadrul compoziţiei trebuie astfel potrivită încât să se ţină seama atât de culorile de bază cât şi de cele temporare ale frunzelor, florilor, fructelor. La alcătuirea grupelor se va ţine seama că acestea par cu atât mai îndepărtate cu cât coloritul frunzelor este mai închis la culoare, şi cu atât mai apropiate , cu cât culoarea lor este mai deschisă. Grupele situate pe formele pozitive de relief se recomandă a fi mai variate în colorit şi forme , pentru a nu oferi o perspectivă neexpresivă. În cuprinsul masivelor nu se va căuta o diversitate de culori care să împestriţeze masivul. În acest scop se alege un sortiment mic de nuanţe de culori care se va evidenţia prin câteva pete contrastante . Atunci însă când dorim să avem o impresie de mare volum şi masivitate  se vor evita culorile pestriţe sau grupele de culori mai deschise, care secţionează masivul.

La compunerea masivelor se va avea în vedere că plantele situate în lumină se apropie de observator , iar cele din umbră se îndepărtează de acesta . că perspectiva capătă adâncime şi relief, dacă încadrarea se face cu specii închise la culoare şi dacă în fundal se amplasează specii de culoare deschisă. În cuprinsul masivelor se va ţine seama că arborii înalţi să nu mascheze pe cei mai scunzi, formele înalte se vor folosi pentru mascarea unor obiective , pentru crearea de siluete , pe marginea axelor de compoziţie , pentru sublinierea intrărilor etc, iar formele scunde pe fundul denivelărilor , în contrast cu speciile înalte de pe maluri , pentru accentuarea efectului  speciilor înalte ( de exemplu Juniperus horizontalis, lângă Juniperus communis , etc).

Asociaţiile de volume se fac după mai multe criterii : volume compacte cu cele penetrabile, cele regulat geometrice cu cele având coronamentul neregulat, cele înalte cu cele dezvoltate pe orizontală, cele dinamice cu cele statice, etc. La aceste asociaţii se va avea în vedere că forma obiectului vizat va fi cu atât mai evidentă , cu cât contrastul cu un alt obiect va fi mai pregnant( de exemplu , formele columnare ale unor arbori se evidenţiază cu atât mai mult  cu cât alături de ei se găsesc specii dezvoltate pe orizontală ). Trebuie însă ştiut că formele prea contrastante dau naştere la impresii de nelinişte. La asociaţiile de volume se va ţine seama de legea echilibrului . Astfel, un grup de arbori înalţi  poate echilibra faţă de o axă imaginară efectul greoi al unei clădiri mari, singuratice.

Profilele sau siluetele , se reliefează prin proiectarea arborilor pe fondul cerului  ( în lumina răsăritului, apusului, a lunii ), pe pante deschise la culoare ( iarna pe zăpadă), pe pereţii clădirilor aflate în apropiere  etc.  Pentru executarea profilelor reuşite se va avea în vedere ca ele să fie amplasate mai sus de înălţimea observatorului , pe un fond contrastant, cele mai înalte se amplasează la o distanţă mai mare de observator, iar cele mai scunde  mai în prim plan. Se vor folosi specii cu forme mai interesante şi clare ale conturului ( palmieri, oţetari, molizi, etc), sau unele forme plângătoare de salcie, meseteacăn, larice, etc., pentru realizarea unor efecte lirice. Arborii vor fi degajaţi de alte elemente şi se vor situa într-o lumină bună. În interiorul centrelor populate , profilele se vor armoniza  şi cu forma construcţiilor apropiate. În acest cadru se pot folosi şi lumini artificiale care, luminând clădirea , evidenţiază şi silueta arborelui. Bune efecte dă lumina situată în interiorul coronamentului sau cea situată la nivelul solului.

19. Ritmul este o grupare de arbori care foloseşte o succesiune logică a elementelor arborilor ( înălţimi, volume, colorit, mozaic ). Ritmul poate fi simplu ( un şir de arbori ce se succed ) sau complex  ( un ansamblu de forme ce se repetă ). Amenajările ritmice se folosesc la străzi , pe marginea bulevardelor, aleilor, de-a lungul apelor, etc. Acestei succesiuni i se poate inspira un ritm dinamic sau liniştit, vesel sau monoton, etc.

 

Autor Constantin Claudiu Bibliografie Arboricultură ornamentală şi arhitectură                     peisageră Prof.dr.docent V. Sonea Dr. Ing. L. Palade

Editura didactică şi pedagogică

 

Comments are closed.