Factorii biotici ce influenteaza dezvoltarea vitei de vie

Factorii biotici influenteaza direct cultura vitei de vie. Influenta aceasta se intensifica cand cultura vitei de vie se face organizat teritorial.

Printre factorii biotici , putem aminti si numerosi daunatori , de care trebuie sa tinem seama m mai ales , la amplasarea plantatiilor. Astfel , terenurile infestate cu viermele sarma , larve de carabusi sau alte scarabeide vor trebui supuse mai intai tratamentelor de combatere.De asemenea , lupta se duce continuu impotriva daunatorilor de suprafata care ataca partile aeriene ale vitei de vie , cum sunt : moliile strugurilor , acarienii , viespile , bolile criptogamice etc. Pe de alta parte , albinele favorizeaza primavara fecundarea florilor.

Influenta padurilor este deosebit de mult resimtita atat in podgoriile sudice , cat si in cele nordice. Astfel , podgoriile Magurei de la Odobesti , cu toate centrele lor dimprejur , beneficiaza de un climat cu ierni dulci , fara contraste mari , vita se poate cultiva in multe punce neingropata.Apropierea padurii asigura , in general , un climat temperat ; coacerea strugurilor este lenta , valorificandu-se la maximum calitatile de soi. De ex , la Panciu , vestit pentru calitatea deosebita a soiului Chasselas dore  , in podgoria Dealul Mare , pe ale carei inaltimi mai ridicate se obtin vestitele vinuri rosii de Cabernet Sauvignon sau cultura soiului de masa cu coacerea cea mai tarzie , Chasselas Napoleon ( Bicane ) de la Udresti – Dealul Mare.

Podgoria Dragasani

In general , in apropierea padurilor se recomanda sa se cultive de preferinta soiuri negre pentru vinuri rosii de calitate. In schimb , influenta perdelelor de protectie se resimte mai ales in partile sudice ale tarii , cu deosebire pe nisipuri , cum ar fi in Oltenia si in Delta Dunarii.

Deosebit de utile sunt perdelele antierozionale si cele care opresc deplasarea nisipurilor la ses , cele care stavilesc curentii de aer rece sau se impotrivesc curentilor de aer cald , in regiunile cu brume , prin vai sau pe cumpene. Pentru aceasta , este necesar ca plantatiile forestiere care apara cultura vitei de vie sa fie extinse peste tot unde rolul lor de protectie se reflecta in calitatea produselor.

Apele curgatoare influenteaza cultura vitei de vie. De exemplu , Oltul , prin curentii sai de aer rece pe care ii duce la vale face ca intreaga podgorie Dragasani sa fie supusa unui climat relativ capricios , rece , care intarzie coacerea strugurilor. Din aceasta cauza , podgoria este specializata in producerea de vinuri curente de masa ; ea este mai putin potrivita pentru strugurii de masa cu coacere tarzie si nu asigura nici conditiile necesare pentru vinurile dulci-licoroase. Podgoria Dragasani este foarte potrivita pentru soiurile care nu suporta multa caldura ca , de exemplu , Muscat Ottonel si Sauvignon ; aceste soiuri gasesc aici conditii microfitopedoclimatice exceptionale pentru vinuri seci si demiseci , de o aleasa finete naturala.

Tot strabatuta de curenti reci este si podgoria Pitesti , pe care ii antreneaza Argesul ; la fel se prezinta si podgoriile de pe cele doua Tarnave , ca si podgoriile Aradului.

In schimb  Dunarea , mai ales pe malul ei drept , creeaza un climat dulce , care nu se intalneste in nici o alta parte. Acest climat este favorabil cresterii soiului Afuz-Ali , la Ostrov si pe firul fluviului pana la Cernavoda , Isaccea , Tulcea , Chilia Veche si Periprava.

Lacurile , cum este , de exemplu , cel de la Greaca din judetul Ilfov , influenteaza prin prezenta lor climatul viticol al podgoriilor invecinate. Numai asa se explica cum soiul Muscat Perla de Csaba se coace cu 2 saptamani mai devreme la Greaca decat in orice parte a tarii.

Marea Neagra exercita la randul ei o influenta favorabila asupra climatului viticol , indulcind iernile aspre – asigura o umiditate mai mare in aer – si protejand vita de vie pe o adancime de 5-10 km de la litoral , contra calamitatilor determinate vara de uscaciune si curentii de aer cald , iar iarna de efectul gerurilor mari.

Biotopul (subsistemul biotic) înglobează totalitatea factorilor climatici, edafici şi orografici sub incidenţa cărora se manifestă cu anumite intensităţi procesele fiziologice şi biochimice specifice. Răspândirea culturii viţei-de-vie pe glob, creşterea şi fructificarea, cantitatea şi calitatea recoltei, longevitatea plantaţiei, felul măsurilor agrofitotehnice etc., depind de modul cum sunt satisfăcute cerinţele fiecărui soi în parte, faţă de condiţiile de biotop. Aceste condiţii pot fi îmbunătăţite şi folosite raţional de viticultor, prin elaborarea tehnologiilor de 105 cultură adecvate. Sistemul de cultură şi formele de conducere se aleg în funcţie de relaţia climă-sol-soi, respective condiţiile ecopedoclimatice.

Subsistemul agrofitotehnic este reprezentat de lucrările prin intermediul cărora omul îşi exercită controlul permanent în ecosistem, începând de la  înfiinţarea plantaţiilor, pe toată durata exploatării lor: instalarea mijloacelor de susţinere, lucrări efectuate asupra plantei (tăierea în uscat, dirijarea elementelor de producţie, lucrările şi operaţiile în verde), şi lucrări efectuate solului (lucrări adânci şi superficiale, fertilizare,irigare etc.).

Subsistemul socio-economic este alcătuit din totalitatea mijloacelor mecanizabile şi a materialelor de producţie (îngrăşăminte, pesticide, materiale necesare mijloacelor de susţinere etc.), introduse în ecosistem de către societatea omenească pentru menţinerea echilibrului acestuia. Bioproductivitatea ecosistemelor viticole poate fi sporită printr-o raţională gestionare a resurselor social-economice: combustibili, baza energetică, materiale de producţie, şi nu în ultimă instanţă, concepţia ştiinţifică a ecosistemelor viticole în ansamblul lor. În ultimele decenii a crescut  cerinţa de materiale energointensive în ecosistemul viticol, aceasta contribuind într-o măsură însemnată şi la poluarea mediului înconjurător.

Relatia intre cantitate si calitate.

Relatia intre calitate si cantitate este guvernata de contradictia principala dintre crestere si fructificare , de metabolismul plantei – asimilatie si dezasimilatie.

In viticultura se cunoaste ca , in general , soiurile de mare productie sunt de cele mai multe ori soiuri de calitate inferioara , ca de exemplu , Plavaia si Aramon. In schimb , soiurile de calitate cum sunt Grasa si Pinot sunt mai putin productive. Aceste deosebiri sunt in functie de caracterele ereditare ale soiurilor respective , legate de conditiile de mediu asimilate , determinate de habitatul in care s-au format soiurile in ontogenia lor. Dar exista si deosebiri sau forme de contradictie in interiorul aceluiasi soi , in functie de incarcatura aceluiasi butuc si variatia cantitativa a rodului. Avand aceeasi putere de productie si aceleasi conditii de viata , contradictia determina la randul ei variatia calitativa a strugurilor.

Daca la o serie de vite , puse in conditii egale de vegetatie , se lasa sarcini diferite , se intampla ca la limita conditiilor optime de crestere si fructificare , sa apara contradictii evidente prin scaderea calitatii , ca urmare a cresterii excesive a sarcinii , aceasta depasind puterea butucului.

Imbunatatind conditiile de nutritie si cele de fotosinteza se poate obtine , pe o noua treapta , cresterea cantitativa si calitativa a rodului.

Rezulta , deci , ca in relatiile intre calitate si cantitate , precum si intre crestere si fructificare , exista o permanenta contradictie , efectul unei legi obiective si universale. Omul poate sa intervina pentru extinderea si largirea actiunii acestei legi , prin schimbarea conditiilor de inmultire in ecosisteme diferite , care dau posibilitatea sa se obtina simultan cresterea calitatii si cantitatii rodului.

Bibliografie:

Gherasim Constantinescu , Olga Alexei , Gh.Anghel , Camelia Boureanu

AMPELOGRAFIA R.S.R. , Editura Academiei R.S.R., Bucuresti , 1970

Comments are closed.