Fortarea butasilor de vita de vie

Scopul fortarii

Fortarea se face cu scopul de a forma la butasii altoiti  , pana la plantarea in scoala , o calusare si concrestere partial intre altoi si portaltoi , un inceput de formare a radacinilor la portaltoi si pornirea lastarului la altoi. Cand butasii altoiti nu se forteaza , vitele pornesc in vegetatie la sfarsitul lunii mai , pierzandu-se aproape o luna din perioada de vegetatie a vitei de vie. Prin fortare , acest timp se foloseste pentru o mai buna crestere si dezvoltare a butasilor si pentru coacerea lemnului. Castigarea timpului folosit la fortare este de mare importanta pentru productie , mai ales in anii cu veri racoroase si ploioase , cand datorita temperaturilor scazute vitele altoite au o crestere slaba si pot ajunge in toamna cu lemnul necopt. In aceasta situatie , fie lasam vitele altoite in scoala de vite inca un an pentru intarire sau le scoatem in aceeasi toamna , obtinand in acest caz un procent scazut de vite.

La plantarea in scoala de vite , butasii altoiti si fortati se aleg , eliminandu-se cei fara sudura sau cu sudura incomplete , precum si cei la care mugurele de pe altoi este pierdut. Prin aceasta operatie , se asigura pe bilon o densitate mai mare de vite bune dupa plantare.

Inventarul si materialele folosite la fortare

LAZILE. Butasii altoiti , care urmeaza a fi fortati , se stratifica in lazi special facute din scanduri de rasinoase , de 1,5- 2 cm grosime. Acestea au forma de paralelipiped cu un perete frontal mobil , care luneca intre doua sipci , si cu ceilalti pereti si fundul fixe. Lazile au urmatoarele dimensiuni : 1 m lungime , 0,60 m inaltime , 0,50 , latime. Intre scandurile lazii , se lasa o departare de 1 cm una de alta. In astfel de lazi se pot stratifica cca 1000 – 1200 de butasi altoiti.

APARATELE DE MASURAT TEMPERATURA SI UMIDITATEA. Temperatura si umiditatea au o mare importanta in conducerea fortarii  vitelor. Pentru aceasta , localurile de fortare trebuie sa fie prevazute cu aparatura completa si de precizie. Serele mari trebuie sa dispuna de termometre pentru citirea temperaturii din sera si din lada de fortare , instalate la diferite nivele , termografe  pentru inregistrarea pe banda a temperaturii , higrometre , pentru citirea gradului de umiditate a aerului din sera si higrografe , pentru inregistrarea pe banda a umiditatii din camerele de fortare. Oricat de mica ar fi sera , ea trebuie sa dispuna de un termometru si de un higrometru , fara de care nu se poate asigura controlul si reusita fortarii vitelor.

MATERIALELE PENTRU STRATIFICAT. Materialele care se folosesc la stratificarea butasilor sunt : rumegusul , muschiul de padure si nisipul. Aceste materiale trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

–          Sa pastreze caldura si umezeala ;

–          Sa nu contina substante care ar putea influenta in rau procesul de fortare a vitelor ;

–          Sa permita cu usurinta circulatia aerului necesar procesului de calusare si formare a radacinilor ;

–          Sa fie ieftin si usor de procurat.

Cel mai folosit material este rumegusul de ferestrau , provenit din lemn de rasinoase  apoi , pe scara mai restransa , nisipul. Rumegusul din lemn  de esenta tare ca stejar , fag , care contine cantitati mari de tanin , este nefavorabil procesului de calusare , din care cauza nu se foloseste la stratificarea vitelor. Rumegusul de rasinoase trebuie sa fie provenit din taietura proaspata , uscat , de culoare deschisa. Se foloseste la stratificarea butasilor in lazi. Cand nu dispunem de lazi sau de sali speciale pentru fortat , butasii se pot stratifica in nisip. Nisipul pentru stratificat trebuie sa aiba structura fina si sa nu cuprinda resturi organice care ar putea favoriza dezvoltarea mucegaiurilor. Cel mai bun este nisipul curat de rau.

Publicat 14/ 02/ 2013

Foto www.chauvin-agro.fr

              www.mercier-groupe.com

1 Comment

  1. […] se planteaza direct in scoala de vite, este bine sa fie tratati mai intai cu substante stimulatoare. Fortarea butasilor nealtoiti constituie tot o metoda de acceptare a calusarii si emiterii radacinilor. Se face in sera […]