Gazonul – punct final în amenajarea grădinii

Ştim cu toţii că atunci când spui gazon ai spus punct. Indiferent că ai 3 plante plantate în grădina ta, ori că ai pus 20 de plante fistichii , când ajungi la gazon treaba se cam termină. Este protagonistul orchestrei ce se numeşte grădina ta! Gazonul este vocea I , iar atunci când ai apăsat play şi arunci un ochi în grădină, şi  dacă ai un petec de gazon foarte bine îngrijit poţi să fii fericit! Totul este încântător dacă gazonul arată bine. Să cunoaştem aşadar în amănunţime ce înseamnă gazon din punct de vedere tehnic.

Peluzele înierbate reprezintă una din principalele frumuseţi ale amenajărilor exterioare. Covoarele verzi leagă între ele toare componentele peisajului creat: volume şi forme vegetale, piese de apă, circulaţii construcţii decorative şi utilitare, etc. În parcuri şi grădini, spaţiile deschise înierbate, fie ele plane, orizontale sau înclinate, concave sau valonate, permit străbaterea liberă a privirii; în acelaşi timp, ele scot în evidenţă atât masivele de arbori şi arbuşti care le încadrează , cât şi siluetele izolate sau grupurile situate în aceste spaţii. Măreţia sau pitorescul unui arbore sunt adesea potenţate de peluza gazonată pe care se profilează.

Totodată, covoarele de iarbă deţin elemente picturale: verdele lor pune în valoare coloritul diferenţiat al vegetaţiei lemnoase variind cu sezonul , intensifică prin contrast cromatica veselă a florilor. Îmbinarea culorilor şi nuanţelor se face , aşa cum s-a mai arătat, ţinând cont de acest fond verde, care constituie un element unificator al grădinii.

Şi nu în ultimul rând , încântă însăşi frumuseţea ierbii, fină şi mătăsoasă sau viguroasă şi densă, tunsă scurt sau unduind în bătaia vântului , simplă sau smălţată cu flori. Deşi iniţial termenl „gazon” se referea la peluzele cu iarbă fină, foarte îngrijită, în prezent această denumire se referă la diferite tipuri de arii înierbate având funcţii diferite :

–         Gazon decorativ – în peluzele grădinilor decorative, etc.

–         Gazon pentru agrement – sport, jocuri , odihnă pe iarbă, plajă, etc.

–         Gazon pentru terenurile de sport

–         Pajişti – în zonele de agrement

–         Gazon utilitar – de consolidare a taluzurilor , pantelor, malurilor apelor, de înverzire a unor terenuri degradate, etc.

Compoziţia gazonului.

Diferitele tipuri de gazon sunt realizate din specii de ierburi perene, exclusiv sau predominant din graminee ale căror însuşiri biologice şi ecologice permit asigurarea aspectului dorit al suprafeţelor verzi şi comportamentul adecvat variatelor condiţii de mediu şi cerinţelor de exploatare.

De cele mai multe ori gazonul se compune din amestecuri de specii , cu precădere din genurile Festuca, Poa, Agrostis, Lolium, la care uneori se asociază şi alte graminee  precum Phleum, Deschampsia, Cynosurus, , etc, sau unele specii de ierburi din alte familii Trifolium, Arenaria, Achillea. În prezent , producătorii de seminţe de gazon oferă amestecuri standard de specii şi soiuri pentru diferite folosinţe , condiţii de sol , climă şi grad de însorire , spre exemplu:

Gazon de agrement pentru soluri cu textură mijlocie:

35% Lolium perenne

30% Festuca rubra rubra

15% Festuca rubra trichophylla

15% Poa pratensis

5% Agrostis tenuis

Gazon de agrement pentru soluri grele :

40% Lolium perenne

25% Festuca rubra rubra

15% Poa pratensis

10% Festuca rubra commutata

10% Poa trivialis

Gazon de agrement pentru umbră:

20% Poa nemoralis

30% Festuca rubra commutata

15% Festuca rubra trichophylla

20% Festuca rubra trichophylla

15% Poa trivialis

Aspecte tehnice

În funcţie de condiţiile de teren proiectanţii şi antreprenorii trebuie să aibă în vedere modalităţile diferite de realizare a gazonului ( prin semănat manual sau mecanizat pe terenuri cu pantă până la 30 %, prin semănat cu proiecţie hidraulică pe pante foarte puternice şi prin placarea cu brazde de iarbă , pentru înverzire rapidă şi pentru pante medii peste 30 %) întrucât implică probleme tehnice şi costuri diferite de amenajare . Lipsa sau insuficienţa stratului de sol fertil impune măsuri de remediere : aport de pământ vegetal pentru a se realiza o grosime minimă de sol bun de 25 de cm, fertilizarea solului existent, corecţii de textură şi PH. Uneori pe terenurile impermeabile , argiloase se impune prevederea unei instalaţii de drenaj.

Autor Constantin Claudiu

Publicat 09.11.2011

Bibliografie : ‚ Arhitectură peisageră „ – Prof. Univ. Dr. Ana- Felicia Iliescu

Editura Ceres 2003.