Grădini celebre (V) – Castelul Highclere din Berkshire, Marea Britanie
Castelul Highclere a devenit reşedinţa familiei Carnarvon în anul 1679, construit pe un sit vechi. Castelul de astăzi a fost reproiectat în anul 1842 de către Sir Charles Barry, arhitect ce a proiectat şi Camera Parlamentului din Westminster.Este unul din cele mai frumoase castele din epoca victoriană , domeniul castelului se întinde pe o suprafaţă de peste 400 hectare. Se pare că înainte de a-l cumpăra familia Carnarvon în anul 1679 el a fost deţinut de către episcopii şi călugării de Winchester.Pe vremea aceea grădinile castelului erau folosite pentru legumelor şi fructelor, în prezent în grădinile castelului găsim cele mai diverse specii, de la trandafiri şi levănţică până la gutui, smochini şi alţi pomi fructiferi dar şi o varietate mare de arbori şi arbuşti decorativi.
În anii epocii victoriene , cand tânăra regină Victoria a venit la putere, castelul a suferit renovări importante , pentru a-l transforma într-un conac mare ce domina împrejurimile sale. După ce a fost reconstruit castelul a devenit un centru al vieţii politice din timpul erei victoriene dar şi a secolului XX. În timpul primului război mondial în castel a funcţionat un spital pentru răniţi , ulterior fiind transformat în cămin pentru copiii evacuaţi din cel de-al doilea război mondial.
Parcurile şi grădinile din jurul castelului oferă vederi uluitoare. Aproape de castel este Grădina Monks , al cărui nume provine de la episcopii de Winchester ce au deţinut-o timp de peste 800 de ani. Acum această grădină este brăzdată de pereţi de trandafiri, lavandă , piersici şi nectarini. Sunt şi pomi fructiferi precum gutui şi peri cultivaţi pe spalieri , dar şi parcele mari cu artă topiară. De aici trecem în Secret Garden , o încântătoare grădină cu plante erbacee curbate, poteci în serpentină , o alee largă străjuită de fagi seculari , se spune că a fost plantată iniţial de Robert Herbert în anul 1730.Pe lângă aceşti arbori decorativi avem şi din flora spontană foarte multe plante erbacee, liliac, , narcise, mere pădureţe, etc. Foarte multe plante s-au adus din America , India şi Orientul Îndepărtat, rhododendroni, azalee, aceri, ulterior au fost răspândite pentru că au rezistat cu bine aclimatizării. Până la începutul anilor 1900 grădinarii angajaţi ai Casei de Carnarvon erau adepţii producerii legumelor şi fructelor pe tot parcursul anului, serele reci erau utilizate pentru a asigura producerea unor delicatese pentru bucătăria castelului. Astăzi ,în sere , sunt o colecţie de piersici şi nectarini , dar şi o serie de plante folosite în prepararea ceaiurilor. Penuria de alimente şi raţionalizarea lor spre sfârşitul primului război mondial a adus şi o mai mare responsabilitate grădinarilor angajaţi ai castelului. Ei au înţeles importanţa combaterii dăunătorilor şi au început să folosească diverse combinaţii de substanţe cum ar fi nicotina, cianuri, arsenic, pentru stoparea atacului dăunătorilor.Astfel , a început să fie posibilă dezvoltarea unor serii de pesticide sintetice dar şi a îngrăşămintelor artificiale cum erau denumite la acea vreme îngrăşămintele chimice de mai târziu.
Cea mai mare atracţie pentru vizitatori o constituie colecţia de antichităţi şi de artefacte egiptene cu o vechime de 3000- 5000 de ani. Al 5-lea Conte de Carnarvon a explorat şi descoperit împreună cu arheologul Howard Carter în anul 1922 mormântul lui Tutankhamon într-o expediţie de mare anvergură desfăşurată de aceştia în Egipt. Aici, în beciurile castelului, este expusă publicului această colecţie impresionantă de vestigii egiptene descoperite de Contele de Carnarvon între anii 1907 – 1922 în Valea Regilor.
Anul acesta Castelul mai este deschis publicului doar între 4 şi 7 decembrie iar preţul unui bilet este de 8,99 lire.
Autor Constantin Claudiu
Publicat 05.11.2011