Hortensia – Ortensia – hydrangea macrophylla – Cultivare, sfaturi utile, înmulţire.

Borduri şi aliniamente elegante pentru o compoziţie deosebită. P0ate fi plantată şi în solitar, efectele vor fi cel puţin la fel de deosebite.

Astăzi, genul Hydrangea, cuprinde aproximativ 80 de specii diferite, deşi numărul în ultimii ani este în creştere, şi cele de interes cum ar fi plantele ornamentale au un număr infinit de soiuri, soiuri şi hibrizi, care este îmbogăţit an de an cu soiuri şi hibrizi noi.
Specificaţiile comune pentru toate speciile sunt, odată respectate  cerinţele pedoclimatice (sol,expunerea la lumină, şi apă), rezistenţa mare la temperaturile reci, rusticitate, longevitate.
Astfel , entuziaştii pot proiecta pete de culoare cu  hortensii în grădină, borduri diverse, aliniamente semiumbrite, chiar şi în solitar arată superb.Personal, sunt adeptul unor compoziţii floricole în care hortensiile să nu lipsească, plantate sub formă de grupuri, sau pe borduri , semiumbrite de un ritm creat spre exemplu de Betula( mesteceni ). Cu alte cuvinte,hortensiile fac faţă la multe retuşuri în proiectele dumneavostră şi sunt foarte iubire de pasionaţii amenajărilor exterioare.

Sol acid si o mulţime de spaţiu
Toate Hortensiile  sunt plante  acidofile şi este esenţial  a le asigura un teren adecvat. Dacă  solul este argilos, alcalin sau superficial, va trebui să acţionaţi  printr-o înlocuire completă a lui, pe porţiunea unde aveţi de plantat hortensiile.
Hortensii, mai ales atunci când plantele în primii  zece ani  de la plantare  ajung la dimensiunea completă, ele  dezvoltă un sistem radicular puternic şi extins care are nevoie de spaţiu să se extindă.
Ca locaţie recomand poziţia  lângă un perete, pe partea umbrită a casei, trebuie să lăsaţi suficient loc de la perete , adică undeva în jur de 60 cm, după care puteţi săpa groapa , ca să fie lăsat loc pentru dezvoltarea radiculară.
Dacă o plantaţi pe o bordură, săpaţi solul  la o adâncime de 60 cm pentru a sparge şi elimina straturile profunde de lut, care încetinesc scurgerea apei în exces.
Apoi, introduceţi în  sol pământ de împrumut, dacă este posibil, cu cât mai multă turbă naturală acidifiantă, ace, scoarţă şi conuri de pin, scoarţă de fag, adică cam tot ce poate crea aciditate necesară acestei plante. Deasemeni, de la o adâncime de 20 cm în jos, dacă doriţi să adăugaţi nisip cam o treime  pentru a îmbunătăţi drenajul .
Utilizarea apei dure la udat, bogate în calcar, poate conduce în timp la o transformare de aciditate a terenului, de aceea este recomandat să folosiţi apă de ploaie pentru udare.Din acest motiv,  înainte de a uda, şi după ce a-ţi plantat, se  pregăteşte un mulci bun (8-10 cm grosime) scoarţă de pin care îndeplineşte funcţia de filtru.
În solurile neutre sunt stinse culorile florilor şi albastru tinde să dispară, iar  administrarea de săruri de fier nu are nici un efect pe termen scurt. De aceea , folosirea unui substrat de calitate şi acidulat, vă va recompensa munca în timp cu dezvoltarea armonioasă a plantei.

Fără prea mult soare
Hortensiile, înainte de a fi   plante de ghiveci aşa cum le cumpăraţi voi acum,au fost plante de grădină şi parc , cultivate pentru capacitatea lor de a forma pete mari  mari şi prospere în poziţie umbrită, adăpostită de copaci mari.
În grădină, sunt utilizate în zonele luminoase, dar nu foarte însorite, chiar şi atunci când lumina directă a soarelui este de  câteva ore pe zi şi întotdeauna dimineaţa sau la asfinţit.
Cele mai multe dintre hortensii dacă le amplasaţi în plin soare, cantităţile de apă necesare pentru udat vor fi mari, pe timp de vară chiar şi dimineaţa şi seara, iar  în lunile  iulie şi august au tendinţa de a intra într-o  o fază vegetativă de activitate  mai redusă, aşa că nu vor avea un aspect grozav.
Cultivate în partea de nord, în spatele unui copac mare sau  în spaţiul dintre două clădiri unde soarele  ajunge la sol numai pentru o perioadă scurtă de timp, hortensiile  sunt de neegalat în frumuseţe.

Tunderile de întreţinere

Fiind vorba de specii diferite, vom avea tunsori diferite. Aşadar, totdeauna când cumpăraţi o plantă de la magazin, sau supermarket, păstraţi întotdeauna eticheta ca să ştiţi ce lucrări trebuie să-i faceţi, asta este o regulă generală care trebuie respectată , astfel veţi ajunge la rezultate  din ce în ce mai bune în activitatea de grădinărit.

Hortensia arborescens – înfloresc pe ramurile produse în acelaşi an, iar tunderea lor trebuie executată de la bază.

Hortensia heteromalla – florile se formează pe vegetaţia crescută în primul an, este recomandat a se evita taierile de iarnă care curăţă aproape tot din plantă. Puteţi să-i faceţi o tunsoare după înflorirea din iunie, deci de la sfârşitul lunii  iunie.

Hortensia paniculata – fiind vorba de o specie cu caracter căţărător, se menţin compacte, intervenţiile de tăiere sunt pentru a limita planta la o înălţime de aproximativ 150 cm.

Hortensia macrophylla  – ( adică mai toate speciile existente în comerţul din ţara noastră )- sunt cele mai răspândite – înfloresc pe vârfuri de ramuri din anul precedent , iar atunci când facem tăierea este recomandat să tăiem din ramura respectivă lăsând 2- 3 muguri pe fiecare ramură.  Se pot elimina ramurile care cresc haotic, fără formă, pentru o curăţire eficientă şi pentru un aspect bun. Ramurile mai vechi de 5 ani este recomandat să le curăţaţi la sfârşitul iernii pentru a evita daunele provocate de îngheţ.

Apă

După ce a-ţi plantat , udaţi bine cu apă de ploaie. Este recomandat să folosiţi apa de ploaie  la udat, pentru că apa dură , calcaroasă poate dăuna pe termen lung. În caz că o ţineţi încă la ghiveci, adică nu o plantaţi imediat în sol, pulverizaţi frunzele zilnic cu apă, iubeşte umiditatea pe frunze şi va arăta proaspăt în fiecare zi. Se poate ţine la ghiveci pentru o perioadă mai lungă de timp, doar că trebuie să fiţi foarte atenţi cu udările, să le faceţi frecvent.

Fertilizare

Începând cu luna aprilie puteţi adăuga în apa de udat o dată la 2 săptămâni , chiar şi o dată pe lună, un îngrăşământ pentru plante acidofile cu flori. Se găsesc în comerţ sub diverse confecţii, la jumatate de kg, la 1 kg. Întrerupeţi fertilizarea începând cu luna septembrie.

Înmulţire

Prin butaşi , primăvara până prin luna mai. Clasica metodă de butăşire, cunoscută sper, luaţi la o lungime de aproximativ 10 cm. Pentru înrădăcinare pulverizaţi des, iar dacă totul decurge bine după circa o lună de zile pot fi transplantaţi în ghivece mai mari. Anul următor pot fi plantaţi direct în pământul din grădina dumneavoastră, bineînţeles fiind atenţi la aciditatea solului, urmând tehnologia descrisă mai sus.

Mult succes!

Autor Constantin Claudiu

Publicat 22.03.2011