Istoricul viticulturii

Descoperirile arheologice , monumentele si scrierile vechi dovedesc importanta mare de care se bucurau produsele vitei de vie inca din antichitate. Poporul Caldean cultiva vita de vie cu circa 6 000 ani inaintea erei noastre. De mare cinste se bucura cultura vitei de vie la vechii persi , fapt dovedit de ornamentatiile existente in camera regilor (Frunze de vita de vie  din aur si struguri din pietre scumpe). In cinstea vinului au fost create zei ca : Osiris la egipteni , Dionysos la greci si Bachus la romani. Din scrierile vechi rezulta ca romanii  cunosteau altoirea , practicau taierile si se ocupau chiar si cu selectia vitei de vie.

Cultura vitei de vie si pretuirea vinului s-au bucurat de mare cinste si la stramosii nostri.

Din documentele vechi rezulta ca vita de vie se cultiva in tara noastra cu 700-1 000 ani i.e.n. Viile din Transilvania , ca si cele din stravechile podgorii de pe colinele si dealurile subcarpatilor , dateaza din perioada bronzului. Herodot arata ca scitii si agatarsii , care au trait in aceste locuri prin sec. VI-lea inaintea erei noastre , aveau vii renumite; de la ei s-a mostenit obiceiul de a cultiva vita de vie , pe care si ei au gasit-o aici.

Geto- dacii , care pretuiau mult vinul , ajunsera sa produca atat de mult vin , incat Burebista , conducatorul statului din acele timpuri a dat ordin sa se distruga toate viile. Luarea unei astfel de masuri , a fost determinate de atractia  pe care o prezentau podgoriile in acel timp pentru incursiunile , insotite de jaf , ale popoarelor migratoare . in timpul lui Decebal , viticultura  ajungand la o stare destul de infloritoare , vinul produs  ce depasea nevoile de consum constituia unul din principalele articole de schimb cu popoarele vecine.

Dupa cucerirea Daciei de catre romani , acestia au batut o moneda care avea pe o parte inscriptia ,,Dacia felix ‘’ iar pe cealalta parte era infatisata o femeie asezata pe o stanca , careia doi copilasi ii prezinta spice de grau si struguri , ceea ce dovedeste gradul de dezvoltare a viticulturii din acea vreme . Romanii au introdus soiuri noi de vita , imbogatind astfel sortimentul autohton existent in podgorii pe acele timpuri.

In urmatoarele secole , cultura vitei de vie a constituit una din indeletnicirile principale ale populatiei ceea ce a permis ca in schimbarile comerciale cu strainii , vinul sa ocupe un loc de seama.

Pana la jumatatea secolului trecut inainte de aparitia in tara noastra a bolilor si daunatorilor acestei plante, vita de vie se cultiva mai usor. In podgorii , urma practicii milenare , erau stabilite anumite sortimente de vita ,  ale caror calitati erau cunoscute de viticultori.

Dupa patrunderea si raspandirea in podgoriile noastre a bolilor si daunatorilor veniti  din tarile apusene , cultura vitei de vie se face mult mai greu. Necesitatea combaterii lor a adus la schimbarea modului de cultivare a viilor si prin aceasta la ridicarea pretului de cost al strugurilor.

In anul 1845 , s-a raspandit in tara noastra boala numita fainarea vitei de vie produsa de ciuperca Oidium care ataca  frunzele si in special boabele strugurilor ,iar in anul 1869 mana vitei de vie produsa de ciuperca  Plasmopora viticola , boala care in anii caldurosi si cu multa umiditate ataca puternic vita de vie  distrugand frunzele , lastarii si strugurii. In anul 1884 a fost semnalata si la noi in tara filoxera. Primele vii distruse de filoxera au fost comuna Chitorani din fostrul judet Prahova . in anul 1885  filoxera a fost semnalata si in Transilvania.

Atacul raspandindu-se  destul de repede , apare legea combaterii filoxerei in 1885 , prin care se fixeaza o tax ape dal vin  pentru crearea fondurilor necesare combaterii acestei insecte.  Cu toate masurile luate  de catre serviciul filoxeric din acel timp , dezastrul produs de aceasta insect nu a putut fi oprit.

Pana la aparitia filoxerei , vita de vie  se cultiva pe radacini proprii , inmultirea ei facandu-se simplu, prin butasi sau marcote.

Contra filoxerei s-au incercat multe procedee de lupta si in special diferite produse chimice de tratarea solului , dar pana la data actual numai altoirea vitelor roditoare pe portaltoi americani rezistenti la filoxera , a ramas singurul procedeu ce da rezultate bune si sigure. Altoirea si producerea materialului saditor este insotita insa de mari cheltuieli.

Incercari de a se obtine soiuri de vita rezistente la filoxera  s-au facut prin hibridari sexuate , intre vitele roditoare ( nobile europene) si intre cele neproductive americane , rezistente la filoxera , ajungandu-se astfel la diferitele soiuri de vite hibrizi producatori directi , a caror struguri din punct de vedere calitativ sunt inferiori soiurilor de vita europeana.

Comments are closed.