Proiectarea peisageră – Studiul de fezabilitate (II)

Foto : Proiectul grădinii ce a câştigat în anul 2004 Medalia de aur la Chelsea Flower show. Proiectant Diarmuid Gavin Irlanda

Condiţii sanitare

Se cercetează eventuale emanaţii nocive , natura poluanţilor, sursa, distanţa, gradul de influenţă, surse de anofelism, etc.

Aspecte sociale. Pentru ca spaţiile verzi publice să răspundă necesităţilor reale ale beneficiarilor, este necesar ca documentaţia proiectului să cuprindă informaţii privind numărul de locuitori din zona limitrofă , categoriile de vârstă care urmează să frecventeze mai mult spaţiul verde , accesibilitatea terenului ( străzi , drumuri, şi starea lor), mijloacele de transport. Aceste aspecte intervin în dimensionarea şi structura reţelei de circulaţie interioare, natura şi capacitatea dotărilor, asigurarea parcajelor ( pentru spaţiile publice cu rază mare de folosinţă).

Pentru amenajările cu caracter privat , sunt necesare, de asemenea, estimări privind numărul utilizatorilor pe categorii de vârstă, eventual cerinţe speciale legate de starea de sănătate a acestora ( persoane cu handicap motor, etc), preferinţele în modul de relaxare în grădină, numărul de autovehicule, etc.

Aspecte istorice şi culturale

Pentru programele de amenajări peisagistice în siturile istorice şi în cele cu un anumit specific al tradiţiilor de civilizaţie şi cultură, documentaţia trebuie să cuprindă informaţii privind aceste aspecte, în vederea integrării armonioase şi respectării valorilor istorice şi culturale.

Condiţii tehnico-economice.

Pentru asigurarea unui cost mai scăzut al amenajării , se întreprind cercetări privind posibilităţile de racordare la instalaţiile tehnico edilitare din apropierea terenului , se studiază posibilitatea unor rezolvări tehnice şi economice ( în modelarea reliefului, crearea pieselor de apă, etc), folosirea resurselor locale, etc.

Analiza documentaţiei scrise, examinarea repetată a terenului şi a planurilor de bază, permit demararea proiectării prin elaborarea conceptului de plan. În primele faze se concep scheme generale de organizare, amplasarea pe planul de situaţie a zonelor pentru componentele majore. De exemplu, pentru un parc sau o grădină se studiază dispunerea în teren a lacului , a dotărilor şi amenajărilor cu anumite funcţiuni, a acceselor principale ( intrările principale), a perspectivelor importante, a centrului compoziţional principal. În fazele următoare se elaborează scheme de circulaţie şi se delimitează diferitele zone , încadrându-le într-o tratare compoziţională adecvată funcţiunilor şi caracterului dorit sau propus al peisajului ( arhitectural , peisager, etc); se studiază formele în plan şi volumetria de ansamblu ( piese de apă, ari de circulaţie, microrelief, plantaţii, etc). Se propun elemente decorative majore ( bazine, fântâni cu jocuri de apă, partere cu plantaţii decorative, etc).

Rezolvarea funcţională şi estetică a programului se bazează pe cunoaşterea şi împletirea principiilor de compoziţie cu principiile generale de proiectare. Aşadar, proiectarea spaţiilor verzi complexe este o lucrare colectivă, implicând numeroase specialităţi. Concepţia generală a amenajării este elaborată de o persoană sau de un colectiv restrâns  şi apoi este dată spre studiu proiectanţilor în diferite specialităţi ( drumuri, hidrotehnică, construcţii, instalaţii, etc.)

În urma soluţiilor de principiu furnizate de aceştia , conceptul de plan iniţial sub formă de schiţe , bruioane, se materializează în planul general de amenajare. Aceasta redă soluţia de ansamblu pentru tema respectivă. În cazul parcurilor şi grădinilor planul cuprinde rezolvările pentru modelarea terenului, piesele de apă, amplasarea obiectivelor ( clădiri şi terenuri cu diferite folosinţe), reţeaua de circulaţie, amplasamentul vegetaţiei lemnoase ( masive, grupuri, aliniamente , garduri vii), elementele principale de decoraţie ( constructive, vegetale). În această etapă a proiectării se pot întocmi două sau trei variante de rezolvare, fiecare cu piesele scrise şi desenate necesare.

Autor Constantin Claudiu
Publicat 05.11.2011
Bibliografie : ‚ Arhitectură peisageră „ – Prof. Univ. Dr. Ana- Felicia Iliescu
Editura Ceres 2003.

 

Comments are closed.