Reamanajarea Piețelor urbane și redarea acestora spațiului public ( II )

Totdeauna în preajma clădirilor publice importante dintr-un oraș a fost și este multă animație, fiind unul dintre motivele pentru care aceste instituții (Primarii, Biserici, Tribunale, Ministere, etc.) au beneficiat de o piață publică. În funcție de amplasarea piețelor, acestea sunt frecventate de: cei care lucrează în zonă (în pauza de prânz), de oamenii care vin la cumpărături (zona cu magazine), cei care vin duminica la biserică, cei care locuiesc în vecinatatea pieței și de toate categoriile de vârstă. Ținând cont de aceste lucruri, amenajarea piețelor trebuie să aibă în vedere: utilitățile și facilitățile necesare unei astfel de zone, un design plăcut și atractiv, care să raspundă tuturor categoriilor de varstă, o formă și o dimensiune (acolo unde se poate) care să creeze siguranță și confort, vegetație (acolo unde se impune) și realizarea unui microclimat specific zonei respective.

Se poate constata că în ultimi ani mai multe țări Europene au început să țină cont, atunci când se proiectează, amenajează sau reamenajază o piață publică, de țesutul istoric al zonei respective (o mare parte dintre piețe se află în zonele istorice ale orașelor) și de elementele care atrag sau apropie utilizatorii acestor tipuri de spații publice și care să raspundă exigentelor acestora. În acest sens s-au speculat oportunitățile pe care le poate oferi o piață, reusindu-se realizarea, în multe cazuri, a unui sentiment de solidaritate între oamenii, creat prin întâlniri spontane (vezi imaginile piețelor Centrului Odorf, Austria și Campusului Krems, Austria, aceste zone fiind frecventate de locuitori de origini și religii diferite), prin crearea unor locuri de joacă  pentru copii sau a unor zone pentru tineret, prin organizarea de evenimente, cum ar fi: târguri, festivaluri şi demonstraţii stradale, dar și amplasând, acolo unde se poate, de jur împrejurul acestora, cafenele și magazine (vezi imagini din piața Major, Spania). Prin aceste utilități și facilități, se poate realiza o apropiere, un sentiment de toleranță și ințelegere între locuitorii aceluiași oraș.

Se poate observa că bistro-urile sau cafenelele care sunt în interiorul clădirilor ce marginesc o piață, au ferestre foarte mari, prin care pătrunde lumina, existand o vizibilitate foarte bună din ambele părți, din afara și din interiorul lor, tocmai pentru ca oamenii să poată interacționa vizual unui cu ceilalți. În țările din sudul Europei, unde clima este mai caldă (Spania, Franța, Italia), aceste bistro-uri sau cafenele sunt amplasate pe trotuarul pieței, acest lucru ajută, pe de o parte, la atragerea locuitorilor sau turiștilor în acele locuri (Piețe), dar și pentru o mai bună socializare între oameni (Piața Major din Banyoles, Spania).

Primul pas în reamenajarea sau reabilitarea piețelor, din exemplele de mai jos, a fost să se declare aceea piață ca fiind zonă pietonală, apoi s-a trecut la amenajarea sau reamenajarea propriu zisă.

Se poate observa o diferență între piețele din nordul și cele din sudul Europei.  Piețele din nordul Europei (aici fiind o zonă cu temperaturi anuale mai scăzute față de restul continentului, unde vara nu se ajunge la temperaturi caniculare) găzduiesc foarte puțină vegetație, în multe cazuri ea nici nu există, deoarece în aceste țări soarele este la mare preț. Spațiu central, al piețelor nordice, este liber și foarte generos, iar design-ul se concentrează în pavaj și mobilier, sprijinit de către decorul împrumutat de la clădirile ce mărginesc acel loc. În piețele din sudul Europei (temperaturile anuale sunt mai ridicate, iar în ultimii ani canicula s-a instalat în fiecare vară) există în aproape toate  amenajările vegetației, care ajută la crearea unui climat mai răcoros și la zone cu umbră, foarte căutată. Tot aici întâlnim zone cu terase, care găzduiesc cafenele.

Modul de utilizare al acestor piețe, de către locuitorii orașelor din nordul Europei, nu este prea diferit față de modul de utilizare a locuitorilor orașelor din sudul Europei.

Scopul pentru care au fost create piețele în decursul istoriei (pentru adunări populare și întruniri politice) s-a pastrat până în prezent. Acestui scop i s-au adăugat, în zilele noastre, noi intrebuințări, de recreere și relaxare, de odihnă, de socializare și interacțiune umană, de punere în scenă a unor expoziții, teatre și concerte în aer liber, etc. Putem spune că piețele actuale au multiple întrebuințări, generate de cerințele, dezvoltarea și modernizarea societății în care trăim.

Piețele sunt elemente foarte importante în viața locuitorilor și a structurii urbane a unui oraș, deoarece într-un spațiu relativ restrâns, se strâng un număr foarte mare de oameni, care vin din dorința de a participa la un concert, festival, târg, manifestare, procesiune sau adunare religioasâ. Prin acest lucru contactul dintre oameni se realizează mult mai ușor și firesc, deoarece distanța fizică dintre aceștia este aproape inexistentă, iar dorința de interacțiune crește, deoarece se crează o stare de familiaritate între participanți. Nu același lucru se poate spune și despre parcurile sau grădinile urbane, care au ca principal scop acela de recreere și odihnă. Acestea se întind pe suprafețe mult mai mari, decat cele ale piețelor (exceptand piețele gigantice), împiedicând astfel, într-o oarecare masură, contactul între vizitatorii zonei respective.

Piețele, pe langă calitățile, utilitățile și facilitățile pe care le oferă celor care le frecventeaza, au și rolul extraordinar de a ajuta la crearea legăturilor dintre oameni, indiferent de origine sau religie. Pot spune că acest liant, care se crează între oameni, activat de aceste spații (cred că în nici un alt spațiu deschis dintr-un oraș, nu au loc asemenea conexiuni între oameni),  poate fi cheia funcționării unui spațiu urban.

Exemple de Piețe reamenajate din Europa

 Centrul Odorf – Austria

Pentru legătura dintere cele două sate olimpice, din Innsbruck – Austria, se realizează o piață. Această piață conectează fizic și funcțional țesătura dintre cele două centre, aducându-le pe amândouă într-un punct de întâlnire. Această zonă este locuită, preponderent de către imigranți, iar prin designul pieței apropierea dintre aceștea și băștinași se face firesc.

Piața are formă dreptunghiulară și este asezată de-a lungul celor două clădiri de locuințe. Sub această piață se gasește parcarea subterană, din care se oferă acces în clădiri.

Piața din Campusul Krems – Austria

Acest spațiu, este plin de vitalitate și un punct de țntâlnire pentru studenții din întreaga lume, aici existând cinematografe si restaurante.

Această piață are ca motiv ornamental – Covorul. Acestea conțin motive contemporane, cât și tradiționale din: Turcia, Africa de Nord, China, Mongolia şi Afganistan. Cu toate că în mod normal ține de intimidate, după cum arată această intervenție artistică, ambele funcții sunt destul de compatibile cu spațiul public. Covoarele sunt realizate din mosaic și sunt răspândite prin toată piața, unele sunt încrustate în beton, altele în zona cu iarbă, iar altele fac legatura dintre piață și cladirile din zonă, “intrând pe sub ușa” acestora.

Prin această amenajare se arată caracterul cosmopolit al orașului, care deși este mic are o populație variată de studenți din întreaga lume.

 Piața Parade Ground – Belgia

Această zonă situată în centrul orașului Namur, a fost până la începuturile anilor 2000 ocupată de o parcare auto, de aceea această zonă era poluată.

Piața a fost amenajată, în mare parte, cu lemn. Acesta rezonează cu clădirile istorice din împrejurimi. Întreaga zonă a fost repavată cu stinghii din lemn Brazilian, trotuarele cu piatră naturală, fântânile din marmură roșie, băncile din lemn, iar mobilierul urban din otel inoxidabil.

Piața este utilizată de toate categoriile de vârstă, fiind frecventată pentru dinerse activități, cum ar fi: reuniuni, evenimente și sărbători. Acesta este un spațiu recuperat urban.

Nye Bymidte – Danemarca

Zona de intervenție are o serie de cinci spații, mai mari sau mai mici, care sunt conectate prin pasaje înguste, care formează întreaga piață. Până de curand aceste spații fiind separate. S-a interzis traficul auto, devenind o zonă a bicicliștilor și pietonilor. Spațiile pieței au fost amenajate în armonie cu natura, ținându-se cont de condițiile meteorologice, de anotimp și de trecerea de la zi la noapte.

Într-o zonă a pieței sunt orificii în pavaj, din care ies vapori de apă ca niște jeturi, realizând un efect de ceață, iar noaptea sunt luminate. În alte zone ale pieței sunt mici concavități în pavaj, în care se strange apa de ploaie, realizând un efect interesant. Arborii sunt asezați în stil liber, pentru a se estompa geometria clădirilor. Din loc în loc se găsesc cutii, din care ies sunete care imită zgomotul mării.

Piața Major – Spania

Planul urbanistc al orașului a urmat modelul stabilit de canalele existente în zonă, vechi de peste o mie de ani, care și astăzi sunt vizibile pe mai multe străzi ale centrului vechi al orașului. Până de curănd piața era lăsată în paragină și transformată în parcare, iar canalele au ajuns să facă parte din sistemul public de canalizare.

Noul proiect de reamenajare a pieței a adăugat noi utilități la funcțiunile existente, memoria istorică a zonei a fost recuperată prin curățarea și reabilitarea rețelei de canale, recuperându-se structura originală din mediul urban. Pavajul a fost înlocuit cu plăci din Travertin, ca să rezoneze cu clădirile medievale ale zonei și implicit ale orașului, iar din loc în loc pavajul dispare făcând loc unei fasii din canal, care acum conține apă curată.

Plaza de Santo Domingo – Spania

Piaăa are o diferentă de nivel de opt metri, una dintre pănți duce de la Cuesta de la Santo Domingo, în vecinatatea Pieței de Oriente. Dispariția clădirii care a ocupat o bună parte din Plaza de Santo Domingo, a facut posibilă continuitatea în timp a pasajul pietonal prin centrul istoric al Madridului. Pentru realizarea unei zone orizontale, au fost realizate două terase, creându-se o belvedere, proiectul având succes în rezolvarea acestor neajunsuri. Accesibilitatea întregii suprafețe a fost pe deplin rezolvată, prin rampe ușor accesibile.

Bibliografie:

“Arta construirii orașelor“, de Camillo Sitte, apărută la Editura “Tehnica”, București, în 1992.

“Arhitectura Peisageră”, de Ana – Felicia Iliescu, apărută la Editura “Ceres”, București, în 2006.

”Convivial Urban Spaces  – Creating Effective Public Places“, de Henry Shaftoe, apărută la Editura Hardcover,  în  2008.

Urban Design: Street and Square“, de Cliff Moughtin, a 3-a ediție, apărută la  Editura Hardcover, în 2003.

Foto:

http://urban.cccb.org/europeanArchive/htmldocs/europeanArchive_1024.asp?gIdioma=A&gDoc=undefined

http://www.archiportale.com/progetti/SchedaProgetto.asp?IdProg=6041

http://www.baunetz.de/meldungen/Meldungen_oesterreichischer_Bau Preis_vergeben_28866.html

http://www.nextroom.at/building_pdf.php?building_id=28800&article_id=27344

http://www.hubertlobnig.com/index.php?p=7&m=1

http://www.archiportale.com/progetti/SchedaProgetto.asp?IdProg=6041

http://www.baunetz.de/meldungen/Meldungen_oesterreichischer_Bau Preis_vergeben_28866.html

http://www.nextroom.at/building_pdf.php?building_id=28800&article_id=27344

http://www.hubertlobnig.com/index.php?p=7&m=1

http://www.detail.de/rw_5_Archive_En_HoleArtikel_5978_Artikel.htm

http://www.baunetzwissen.de/objektartikel/Altbaumodernisierung-Wohnhaus-in-Somerset-GB_747053.html

http://urban.cccb.org/europeanArchive/htmldocs/europeanArchive_1024.asp?gIdioma=A&gDoc=undefined

Comments are closed.