Recoltarea, fasonarea si pastrarea coardelor de vita de vie

Recoltarea coardelor  se face toamna dupa caderea frunzelor cand in lemnul recoltat se gasesc maximum de substante  de rezerva.  Nu este bine  ca recultatul coardelor sa se amane prea tarziu, intrucat, o data cu scaderea temperaturii , substantele de rezerva migreaza in lemnul mai vechi al butucului si in radacini.

Primavara , coardele se recolteaza numai in cazuri exceptionale , cand din cauza timpului  nefavorabil , lucrarea nu s-a putut executa din toamna.  Lucrarea se executa  cu aproximativ doua saptamani inaintea pornirii vitei in vegetatie.

Coardele se recolteaza numai de pe puntile de rod cu lemnul de doi ani. Coardele de pe cepii de inlocuire sau de rezerva nu se recolteaza. Acestea ramanand sa fie folosite la taierea de primavara pentru rod sau la inlocuirea lemnului vechi de pe butuc. Nu se recolteaza nici coardele crescute din buturuga sau lemn mai vechi de doi ani.

Coardele ce urmeaza a se taia trebuie sa aiba lemnul bine copt , sa fie sanatoase , fara urme de grindina sau vatamari provocatede boli.  Ochii trebuie sa fie bine conturati , perfecti sanatosi  si vii in sectiune. Se admit maximum 10% ochi stersi sau neviabili . numarul ochilor buni de altoit de pe o coarda trebuie sa fie mai mic de 6.

Grosimea coardei nu poate fi mai mica de  6  mm la varf si 10-12 mm la baza. In sectiune o coarda sanatoasa are un aspect viu si o culoare verzuie.

Coardele de pe butuc se recolteaza in asa fel , incat dedesubtul ochiului inferior sa ramana o portiune de lemn de cel putin3 cm , iar deasupra ochiului superior cel putin 2 m. De la fiecare  butuc se recolteaza de la 2 pana la  6 coarde in functie de vigoarea butucului si numarul coardelor bune. Pentru altoire si butasire de obicei se recolteaza coardele de la extremitatea puntilor , ramanand ca cele de baza sa fie folosite pentru rod.

Recoltarea coardelor din toamna se face o data  cu taierea de usurare a vitei , in vederea ingropatului. Pentru a pastra puritatea soiurilor si a nu produce amestecuri in timpul recoltatului , lucrarea se organizeaza astfel:
-in parcele unde s-au marcat impuritatile si butucii cu caractere si insusiri negative , recoltatul coardelor se incepe numai dupa ce s-a terminat taierea de usurare la butucii marcati si s-au scos din vie  coardele taiate;

-in parcelele cu mai multe soiuri , taierea de usurare se incepe  numai dupa  ce de la butucii marcati  s-au recoltat  coardele  altoi si s-au scos din vie pentru fasonare si impachetare.

Primavara  coardele se recolteaza o data cu taierea definitiva a butucului.

Coardele recoltate se fac manunchi , dupa care se scot la capetele parcelelor pentru fasonare. Lucrarea se executa pe loc, daca timpul permite sau se transporta la adapost.

Fasonarea coardelor consta in indepartarea varfurilor necoapte sau prea subtiri, a copililor si a carceilor. Copilii  si carceii se taie cu o foarfeca  bine ascutita la 1 cm  departare de locul de insertie.

Dupa fasonare, coardele se fac pachete de cate 100 bucati , si se leaga cu rachita la cele doua capete. La legatura de sus a pachetului , se prinde o eticheta de lemn de 2/10cm pe care se scrie cu creionul negru pe o parte , soiul si portaltoiul , iar pe cealalta , denumirea unitatii.

Pastrarea coardelor altoi si portaltoi. Pentru a mentine coardele in stare viabila este necesar ca la pastrare sa li se creeze conditii in care procesele de viata sa se desfasoare cu o intensitate redusa, dar fara sa inceteze .

Pentru a le asigura aceste conditii de viata lenta , coardele se pastreaza stratificate in nisip, la suprafata pamantului sau in depozite special amenajate in acest scop.

In timpul pastrarii in coarde au loc o serie de procese fiziologice: respiratie , transpiratie , procese biochimice , oxidoreductoare si de localizarea glucidelor si substantelor tanice la noduri si in partea inferioara a coardei . aceste procese  se desfasoara mai intens sau mai slab in functie de aeratia , umiditatea si temperature care se creeaza in timpul pastrarii coardelor. Cand prin pastrarese realizeaza conditiile corespunzatoare de aeratie , umiditate si temperature , coardele au o putere mai ridicata de regenerare a tesuturilor si ca urmare , o prindere mai buna la altoire  si o inradacinare mai puternica.

Pastrarea sub cerul liber se face in santuri sau in silozuri la suprafata solului.

Pastrarea in santuri este un procedeu aproape parasit intrucat nu totdeauna asigura o conservare buna a coardelor ; se inregistreaza pierderi mai mari de ochi si coarde portaltoi , datorita infiltrarilor de apa , precum si circulatiei mai defectuoase a aerului.

Pastrarea in silozuri , in conditiile tarii noastre , da cele mai bune rezultate mai ales la coardele portaltoi . Acest fel de pastrare nu necesita constructii, este ieftin si la indemana oricarei gospodarii. Locul pentru siloz trebuie sa fie mai ridicat , usor inclinat pentru a permite  scurgerea apei  si pe cat posibil  adapostit de vanturi reci. Silozul se orienteaza cu latura lunga , paralel cu directia vanturilor dominante. In felul aceste vanturile reci influenteaza mai putin asupra  temperaturii din siloz.

In cazul cand terenul ales este in panta silozul se orienteaza paralel  cu inclinatia  pantei pentru a evita infiltrarea apei. In unitatile care au de pastrat cantitati mari  de coarde altoi si portaltoi , se fac mai multe silozuri dispuse paralel.

Silozurile au latimea de baza 1,50-1,60 m, iar lungimea dupa nevoie si cat permite terenul. Peste latimea de baza a silozului , de o parte si alta se lasa o fasie de 0,80 m pentru stratul protector si 0,90 m pentru santurile laterale de scurgere. Pentru o folosire mai rationala a terenului si o mai buna organizare a muncii , se marcheaza mai intai prin linii locul pe care-l va ocupa silozul , apoii fasiile pentru stratul protector si santurile laterale.

Dupa marcare , se curate si se niveleaza baza silozului , apoi se astern un strat  de nisip reavan de 12-15 cm. Pe acest pat de nisip , se asaza culcat un rand de 6-7 pachete si deasupra un strat de nisip pana ce se acopera complet coardele .Se continua apoi cu stratificarea urmatoarelor randuri de pachete in acelasi fel , punand insa la fiecare rand nou mai putin un pachet . ultimul rand ramane cu doua pachete.

Deasupra ultimului rand de pachete si lateral se astern un strat de nisip de 15 cm , iar peste acesta un strat de pamant protector. Grosimea stratului de pamant trebuie sa fie de aprozimativ 80 cm la baza silozului si 50 cm la varf.  Pamantul pentru acoperirea silozului se scoate de pe  locul marcat pentru santurile de scurgere. Adancimea santurilor se face de 50-60 cm.

Cand intr-un siloz  se pun mai multe soiuri, fiecare soi se stratifica separate, despartindu-se printr-o stinghie pusa  de-a  curmezisul pachetelor de coarde. Tot in scopul evitarii amestecului intre soiuri , se face o schita de plan a silozului , in care se trece ordinea de asezare  a pachetelor de coarde pe soiuri .

La silozurile mai lungi  , pentru asigurarea unui schimb minim de aer, se pun rasuflatori din 7 in 7 m. acestea se fac din scanduri , bete de floarea-soarelui , tulpini de canepa sau coceni de porumb. Rasuflatoarele se fixeaza pe talpa silozului o data cu stratificarea pachetelor de coarde.

Pastrarea in depozite este indicate mai ales pentru coardele altoi , unde pierderile in ochi trebuie sa fie cat mai mici. Statiunile  Dragasani si Craciunel , pe baza rezultatelor obtinute , au elaborat si promovat in productie  metoda pastrarii in depozite subsolate sau pivnite cu umiditate constanta.

Metoda se aplica astfel: coardele altoi recoltate din toamna, sunt asezate in pozitie vertical intr-un strat de nisip de circa 20 cm cu 8-10 % umiditate.

Temperatura in timpul pastrarii trebuie sa fie mentinuta scazuta (1-3) iar umiditatea  aerului in jur de 75 %. Coardele pastrate in felul acesta au pierderi in ochi pana la 5 %.

Conditiile de pastrare a coardelor altoi si portaltoi.  Oricare este metoda folosita , pentru ca materialul sa se pastreze in bune conditii , este necesar sa se respecte  urmatoarele indicatii :

-sa se foloseasca la stratificare nisip de rau curat fata resturi organice si cu umiditate de 8-10%. In cazul cand se foloseste in al doilea an , nisipul se va trece prin ciur , se va usca  si apoi  se va dezinfecta.

-Pachetele cu coarde puse la stratificare trebuie sa fie zvantate. Cand se intampla sa fie udate de ploaie , se lasa pana la zvantare sub un Sopron si numai dupa aceasta se insiloleaza . Nu este indicat sa se insiloleze coarde uscate.

-Temperatura in siloz si in incaperile de pastrare trebuie sa fie cuprinsa intre 1-3 grade. Cand temperature a deposit 5 grade si tinde sa se urce, se vor lua masuri de aerisirea depozitului sau se vor  desface silozurile pe timp rece si se vor restratifica pachetele de coarde. In timpul iernii , cand temperature tinde sa scada sub zero , se va ingrosa stratul de pamant , mai ales pe coama silozului la 65-70 cm.

Bilbiografie

L’Institut Français de la Vigne et du Vin

Viticultura, ing. Th. Bejan, ing. Vl. Dogoreanu, ing. E. Sampalean, editura agro-silvica

Foto: http://plantgrape.plantnet-project.org

www.iseoverde.ro

Comments are closed.