Regiunea viticola din dealurile Munteniei si Olteniei.

Principalele regiuni viticole din tara noastra sunt : regiunea viticola a Podisului Transilvaniei , regiunea viticola a Dealului Moldovei , regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei , regiunea viticola a Dealurilor Banatului , regiunea viticola a Dobrogei si regiunea viticola din Campia Dunarii.  Cultura vitei de vie are o dezvoltare mai mare in partea de sud a Muntilor Carpati ,  intinzandu-se pana la Marea Neagra. Conditiile de clima , caldura si lumina mai mult,  precum si durata de vegetatie mai mare determina ca in toate podgoriile sud-carpatice sa se  obtina recolte mari , de foarte buna calitate. Aici reusesc soiurile de struguri de masa , incepand cu cele mai timpurii pana la cele mai tarzii. Tot aici se pot obtine si vinuri de cea mai buna calitate , cu deosebire vinuri dulci-licoroase naturale , vinuri aromate , rosii  tonice , precum si intrega gama de vinuri curente de masa. Caldura multa si insolatia puternica , ce asigura un indice heliotermic ridicat , provoaca in unele cazuri si neajunsuri , mai ales sub raportul aciditatii care coboara la unele soiuri sub normal , depreciind calitatea vinurilor. Podgoriile din regiunea dealurilor si colinelor subcarpatilor sudici formeaza colierul viticol sudic al Carpatilor , care porneste de la Tamboiesti-Ramnicu Sarat si tine pana la Portile de Fier.Pe aceasta portiune se inlantuie mai multe podgorii si bazine viticole , formand adevarate zone naturale , unde cultura vitei de vie domina toate celelalte ramuri agricole.

Podgoria Dealul Mare este cea mai intinsa si cea mai bine inchegata dintre podgorii.Privita sub aspectul densitatii plantatiilor de vii si al intensitatii cu care se cultiva aici vita de vie , aceasta podgorie formeaza masivul viticol cel mai de seama al tarii. Marea majoritate a viilor , aproximativ 94% , sunt plantate cu vita nobila altoita si numai 6% sunt hibrizi producatori directi. In perspectiva se prevede ca extinderea plantatiilor de vii sa se faca in aceasta podgorie de la 21000 ha la cca 40000 ha. Ca asezare geomorfologica , podgoria Dealul Mare ocupa piemonturile joase , care fac legatura intre dealurile inalte subcarpatice si campie. Aceasta podgorie se intinde ca o zona sub forma de fasie , pe alocuri lata de 6-8 km sau ingusta pana la 1 km , dar continua , pe o lungime de cca 60 km , de la apa Teleajenului pana la cea a Buzaului. Viile din Dealul Mare ocupa inaltimi care variaza intre 134 m si 460 m . In unele cazuri , viile sunt situate la inaltimi si mai mari , 480-500 m , de exemplu , la punctul Arionesti sau in comuna Udresti. In mod exceptional , viile se ridica si pana la 600 m altitudine , cum este dealul Ciortea sau cum este la Viperesti. Solurile din podgoria Dealul Mare sunt variate si diferite de la un centru la altul , chiar de la o comuna la alta. Climatul este deasemenea diferit de la un bazin la altul , in functie de altitudine , relief si expozitie. In ansamblu , conditiile microfitopedoclimatice din intreaga podgorie sunt foarte favorabile pentru cultura vitei de vie , asigurand productii ridicate de struguri si vinuri de inalta calitate , cu deosebire vinuri rosii pline , puternic buchetate. In podgoria Dealul Mare se intalnesc mai multe bazine :

Bazinul viticol Dealul Mare – Ploiesti cuprinde :

–          Centrul Valea Calugareasca , care domina intreaga podgorie. Acest centru are viile amplasate pe plaiurile : Gura Vaii , Valea Popii , Valea Zidului , Valea Mantei , Valea Poienii , Valea Saraca , Valea Urloi , Valea Nicovani , dealul Scheaul si dealul Cernatesti ;

–          Centrul Bucov , cu viile de la Chitorani , unde a aparut filoxera in anul 1884 , dealul Bighiliu , Valea Orlei si o ramificatie spre Pleasa , Scaeni , Seciu si Boldesti ;

–          Centrul Urlati – Ceptura , cu viile de pe plaiurile Valea Pietrii , Valea Boului , Orzoaia , Valea Nucetului , Valea Crangului , Maruntis , Cherba , Valea Seiman , Valea Gardului , Ceptura de Sus si Ceptura de Jos.

Bazinul viticol al Buzaului cuprinde :

–          Centrul Tohani- Jugureni , cu viile de la Vadul Sapat ( Mizil ) , Tohani , Jugureni , Fintesti , Persunari ;

–          Centrul Breaza – Vispesti , cu viile de la Greceanca , Breaza , Badeni , Vispesti , Naieni ;

–          Centrul Pietroasele – Gura Saratii , cu viile de la Pietroasa de Sus si Pietroasa de Jos , Ochiul Boului , Saranga , Gura Saratii ;

–          Centrul Valea Teancului – Saseni , cu viile de la Merei , Valea Teancului , Monteoru , Saseni , Gura Niscov.

In podgoria Dealul Mare se produc cele mai reputate vinuri rosii , de Valea Calugareasca  foarte apreciate in tara si in strainatate. In conditiile de la Pietroasele se obtine renumitul vin licoros natural din soiul Tamaioasa romaneasca si vinul Grasa de Pietroasele , distinse cu numeroase medalii de aur la concursurile internationale. Strugurii de masa din soiurile Chasselas dore , Muscat de Hamburg , Coarna Neagra dau de asemenea rezultate foarte bune in aceasta podgorie. Soiul Afuz-Ali da rezultate foarte bune la Tamboiesti – Rm.Sarat.

Podgoria Dragasani este o unitate viticola mai mica decat podgoria Dealul Mare.Ea este cea mai veche si mai renumita podgorie a Olteniei si se intinde ca o zona neintrerupta pe terasele de pe malul drept al Oltului, pe o lungime de 60 km, de la Strajesti pana la nord de  Ionesti. Principalul bazin din aceasta podgorie este cel de la Dragasani. Podgoria Dragasani cuprinde plaiuri si culmi care variaza intre 200 si 400 m altitudine. La Scundul , cel mai mult punct al podgoriei , via urca pana la 463 m deasupra nivelului marii.

Bazinul Dragasani- cuprinde circa 7 000  ha vii. In perspectiva se prevede extinderea plantatiilor de vii pana la 9 000- 10 000 ha. Principalele localitati  care formeaza podgoria Dragasani sunt: Prundeni , Zavideni, Mitrofani , Creteni , Sutesti , Nemoiu , Gusoeni , Orlesti , Scundu, Amarasti ,Usurei , Madulari, Fumurei, Lungesti, Stefanesti , Zlatarei.Ca produse speciale , podgoria Dragasani produce vinuri superioare, aproape demiseci, din soiul  Sauvignon si vinuri tamaioase. Producerea strugurilor de masa va fi ceva mai restransa din cauza cauza curentilor reci de aer care intarzie  coacerea.

Centrul Samburesti- este o completare a podgoriei Dragasani , care constituie  la randul lui baza unei viitoare podgorii . Acest centru reprezinta singurul punct  viticol de pe malul stang al Oltului, nu departe de Dragasani. El este renumit prin calitatea  vinurilor sale rosii de Cabernet Sauvignon, care egaleaza vinurile rosii  de Cabernet  din Dealul Mare. La fel de valoroase si ceva  mai fine sunt vinurile de Pinot noir.

Podgoria Leordeni – Stefanesti  , ca asezare , ocupa malul stang al Argesului. Terenul are un relief foarte framantat  pe o lungime de mai multe zeci de kilometri , incepand de la dealul Leordeni pana la nord de Stefanesti. Ca centre mai mari ale acestor podgorii se numara Leordeni si Calinesti , Valea Larga, Valea Mare si Stefanesti. Deosebit se dezvolta si centrul Costesti. Suprafata totala ocupata de vii este de circa 3 000 ha. In perspectiva , dupa incheierea lucrarilor mari de terasare si de valorificare a terenurilor neproductive, suprafata viilor va creste la peste 5 000 ha.

In podgoria Leordeni – Stefanesti , ca si in podgoria Dragasani, solurile sunt diferite , acestea formandu-se direct in roca mama, care este scoasa la suprafata de eroziunea seculara, actiune careia  in prezent i se pune capat prin lucrarile de terasare. Conditiile climatice se asemana foarte mult cu cele ale podgoriei Dragasani. Prin   dezvoltarea mare care se da viticulturii , cu deosebire in regiunea dealurilor si colinelor subcarpatilor sudici , vor lua fiinta podgorii noi, mai ales pe dealurile Severinului si cele  din preajma Targu Jiului. Tipul vinurilor  care se vor  produce aici va fi al vinurilor superioare seci, indeosebi a vinurilor fin aromate si al vinurilor rosii  , care alta data au facut faima tarii , cumj au fost vinurile Tamaioasa de Severin si Negru varstos de Corcova , Orevita si Golul Drancii.

Comments are closed.