Reventul – Rabarbura – Rabarber– Rheum rhabarbarum L. – Cultivare, sfaturi utile, înmulţire.

Rabarbura, o plantă destul de rar întâlnită în cultura din ţara noastră, însă cu proprietăţi medicinale deosebite. După unii cercetători este cea mai potrivită pentru tratarea icterului sau a reumatismului, cât şi în cazul crampelor la stomac sau în curele de slăbire.


Importanța economică și alimentară – Partea comestibilă la această plantă este reprezentată de pețiolul frunzelor , puternic dezvoltat , cu gust dulce-acrișor și cu conținut ridicat în săruri minerale , acizi organici , substanțe proteice și vitamina C.

Pețiolurile de revent servesc la prepararea unor compoturi , cidru , marmalade , peltele , iar în unele părți ale țării se folosesc la acrirea ciorbelor.Rizomii au întrebuințări medicinal.

Originea și aria de răspândire – Originar din China și Mongolia , reventul  fost introdus abia în secolul al XVIII-lea în Anglia și apoi în celelalte țări din vestul Europei.

La noi în țară este destul de puțin cunoscut și răspândit.Se cultivă mai mult în Transilvania și nordul Moldovei , dar se poate cultiva în toate regiunile țării.

Particularități morfologice – Reventul este o plantă perenă , se caracterizează printr-un rizom puternic din care pornesc rădăcini cărnoase , dezvoltate în majoritate aproape de suprafața solului , dar și în profunzime.

La partea superioară a rizomului se dezvoltă muguri din care cresc frunzele ce constituie partea supraterană a plantei.Frunzele sunt foarte mari , cordiforme.Dispuse în rozete , frunzele de revent au la bază anexe de tip ochree.Pețiolul frunzei este foarte dezvoltat , poate ajunge la 40-60 cm lungime și 4-8 cm lățime , este comprimat , muchiat , de culoare verde deschis , uneori cu nuanțe violacee , caracteristice , către bază.

Tulpinile florifere apar în anul al 2-lea de cultură , sunt goale în interior și puternic dezvoltate.

Florile mici , alb-verzui sunt grupate în inflorescențe.Înflorirea are loc în mijlocul lunii mai.Fructul este o achenă de culoare brună , conținând o singură sămânță.Facultatea germinativă este de cca.90% și se menține 2-3 ani.

Relațiile cu factorii de mediu – Fiind o plantă perenă , reventul este rezistent la frig, mai ales sub formă de rizomi , care suportă geruri de -15 grade C . Datorită acestor pretenții reduse față de căldură , mugurii de pe rizomi pornesc în vegetație primăvara foarte devreme.Partea supraterană a plantei este mai sensibilă , poate fi distrusă de temperaturi sub 0 grade C.Temperatura optimă de creștere și dezvoltare este de 18-20 grade C.

Față de lumină reventul are pretenții reduse.Crește bine pe terenuri umbrite.

Umiditatea solului trebuie să fie moderată.Lipsa apei pe timp secetos duce la diminuarea producției  și înrăutățirea calității pețiolurilor , care devin fibroase , fără suculență și cu gust amar.Excesul de apă este de asemenea dăunător , deoarece provoacă putrezirea rizomilor.

În funcție de condițiile meteorologice , cultura se irigă de 3-4 ori , cu norme de 250-300 mc apă/ha.

O bună fertilizare a solului duce la creșterea producției și îmbunătățirea calității ei.Se  recomandă îngrășămintele organice și azotoase.Fertilizarea de bază se face cu 40-50 t/ha gunoi de grajd la înființarea culturii , iar din doi în doi ani se repetă fertilizarea cu doze de 20t/ha.

Îngrășămintele chimice cu azot se administrează în perioada de vegetație , în doze de 200kg/ha , în 4 reprize la 2-3 săptămâni.

Reventul se cultivă cu rezultate bune pe soluri mai grele , argiloase , bogate în substanțe nutritive , cu apa freatică la adâncime mare .Pe terenurile cu sol ușor sau cu fertilitate scăzută , producțiile sunt mici și de calitate inferioară.

Soiuri – există 4 varietăți , deosebite prin caracterele frunzelor și anume : latifolium , longifolium , rotundifolium , crispatum.

Dintre soiurile cultivate mai răspândite sunt :Viktoria – soi englezesc precoce , productiv și de calitate , cu pețioluri de 50-60 cm , foarte fragede și suculente , de culoare alb-verzuie ; Champagne – soi timpuriu cu pețioluri dezvoltate de culoare verde și de calitate superioară.

Dintre soiurile tardive , cu pețioluri roșii , mai răspândite sunt:Mammouth – cu pețioluri de până la 1 kg , de culoare verde cu roșu ; Sutton (englezesc) cu pețiolul roșu aprins , cilindric , pînă la 1 kg greutate ; Sânge de Holstein(german) cu pețioluri roșii , mijlocii și lungi , bun la forțat.

Pentru industrializare foarte indicate sunt soiurile Paragon (olandez) cu pețioluri mijlocii , verzi , mai subțiri , bun și la forțat și Goliath (olandez) cu pețioluri foarte groase și lungi , verzi sau carmin , târziu și productiv.

 

Mult succes!

 

Autor biolog Cătălina I.

Publicat 23.05.2011

 

Comments are closed.