Spatiile verzi din zonele turistice si de agrement

Spatiile verzi din localitatile rurale

Acestea se aseamana , in general , cu cele din localitatile urbane , dar au si unele caractere particulare. Astfel , spatiile de folosinta generala sunt mai reduse ca dimensiuni ; parcul se recomanda a nu avea mai mult de 3-5 ha , din care 70-75% sunt ocupate cu plantatii de arbori si arbusti , gazon si flori , 10-15% cu alei si restul , terenuri de sport si alte dotari. In cadrul localitatilor rurale , proprietatile individuale detin ponderea zonei verzi ( cu caracter mai mult utilitar-economic);parcurile reprezinta numai 5-10% din suprafata totala a spatiilor verzi , plantatiile de pe langa cladirile obstesti 3-7% , cele de pe strazi 2-4% , plantatiile de protectie contra vantului 5 %.

In cadrul plantatiilor predomina speciile locale , rezistente , adaptate si care nu necesita ingrijiri speciale.

Florile , de asemenea autohtone , sunt adevarate podoabe ale curtilor si strazilor principale , mai ales in satele si comunele strabatute de sosele nationale.

Spatiile verzi din zonele turistice si de agrement

 

Spatiile verzi din cadrul statiunilor de odihna si tratament se amenajeaza pe aceleasi principiu ca spatiile verzi urbane , avand insa o pondere mai mare pe ansamblu.

Vilele , hotelurile , stabilimentele balneare sunt cuprinse in cadrul unor vaste arii plantate , amenajate pentru plimbare , odihna , exercitii fizice , sport , agrement.Spatiile verzi pot fi nou create ( de ex.zona litoralului) sau rezulta din sistematizarea si completarea vegetatiei existente ( padure , dumbrava).

In cuprinsul zonelor de interes turistic , ca urmare a intensificarii traficului auto , iau o mare extindere terenurile de camping. Amenajate in apropierea localitatilor , intr-un cadru natural placut , cu elemente de interes pentru diferite activitati ( padure , lac , inaltimi stancoase , circuite turistice etc.) , terenurile de camping trebuie sa fie situate pe un sol de preferinta uscat , nisipos , in locuri adapostite de vant si de sursele de zgomot si de poluare. In functie de marime , terenurile de camping pot cuprinde : pavilion de primire , dotari pentru cazare ( casute , corturi fixe) , punct alimentar , grup sanitar , bucatarie in aer liber , terenuri de sport pentru copii si adulti. Camparea fie este libera in cuprinsul terenului dispers arborizat , fie se organizeaza pe unitati de 100-150 mp , separate prin vegetatie. Numarul aleilor carosabile este limitat de strictul necesar , de multe ori , o singura alee , in circuit.La intrare se prevad parcaje. Plantatia este predominant alcatuita din palcuri de arbori si de arbusti din vegetatia spontana , asigurand o seminare a zonelor de insorire si de umbra in perimetrele rezervate camparii , garduri vii netunse , pentru compartimentarea si ingradirea terenului. In vecinatatea pavilionului de receptie si la intrare se planteaza specii ornamentale.

Spatiile verzi cu  functii utilitare

In aceasta categorie se incadreaza :

–         Plantatiile de consolidare a terenurilor in panta , supuse degradarii , care nu pot fi afectate unei alte folosinte. Sunt alcatuite din specii de arbori si arbusti care au capacitatea de a drajona , impiedicand alunecarile de teren ;

–         Plantatiile de protectie a surselor de apa.Se amenajeaza pe latimi de minimum 50 m pentru protejarea surselor de apa potabila deschise ( pe langa bazine , pe malurile raurilor si lacurilor);

–         Plantatiile de protectie contra incendiilor.Sunt amenajate sub forma de fasii din arbori si arbusti foiosi ( cu frunze mici si dese) , in jurul obiectivelor inflamabile( depozite de carburanti , parcuri de vehicule , aeroporturi etc.);

–         Plantatii pe sosele si autostrazi.Cuprind aliniamentele de arbori , grupurile de arbori si arbusti care marginesc soselele si autostrazile , benzile central plantate pentru separatia sensurilor pe autostrazi , fasiile plantate de-a lungul portiunilor de sosea intens expuse vantului sau marginite de plante abrupte. Plantatiile asigura securitatea circulatiei fie prin protectie directa , fie prin jalonarea drumului sau intreruperea monotoniei traseelor neinteresante.

 

Publicat 29/01/2013

Bibliografie

Arhitectura peisajelor, Negrutiu Filofteia, Universitatea Brasov , 1976

Arhitectura peisajului, J.O. Simonds, Editura tehnica Bucuresti,1967

Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera , Prof. Dr. Doc. V. Sonea, Conf. Dr. Ing. L. Palade, Editura didactica si pedagogica

Comments are closed.