Stratificarea vitei de vie in lazi

Inainte de a fi folosit la stratificarea butasilor , rumegusul se trece printr-un ciur cu ochiuri de 2 cm , pentru inlaturarea partilor grosiere (aschii ). Apoi se umezeste cu apa proaspata pana la saturatie. Pentru a preveni aparitia si dezvoltarea mucegaiului , lazile se curate si se dezinfecteaza cu o solutie de sulfat de cupru de 3%. Stratificarea propriu-zisa a butasilor se face astfel: se sprijina mai intai lada de un perete in pozitie oblica cu capacul mobil in sus. Pe fundul lazii se asterne un strat de rumegus umed de 8-10 cm , iar pe peretii laterali de 5-6 cm. Apoi se aseaza paralel , unul langa altul , 2-3 randuri de butasi altoiti , la acelasi nivel si departare de marginea lazii ( 8-10 cm). Pentru asezarea altoilor la acelasi nivel , pe peretii lungi ai lazii se trag pe dinauntru 2 linii cu creta , in functie de care mutam o scandurica asezata de-a curmezis ce ne indica locul pana unde trebuie sa vina capetele altoilor.

Peste butasii astfel asezati , se pune un strat subtire de rumegus umezit pana aproape de punctul de altoire , umplandu-se toate golurile dintre vite. Se repeta in acelasi mod operatia cu asezarea butasilor pana ce , de la ultimul rand de vita si peretele mobil al lazii, raman 5-6 cm care se umplu cu rumegus bine indesat. Se pune apoi peretele mobil al lazii care trebuie sa intre un pic fortat. Lada astfel pregatita se pune in pozitia ei normala cu fata in sus. Pentru a preveni dezvoltarea mucegaiurilor , se presara peste capetele altoilor floare de sulf si apoi rumegus uscat. La urma , se pune un strat se rumegus umezit , de 6-8 cm grosime. Pentru evidenta si urmarirea procesului de fortare a vitelor altoite , pe capacul mobil al lazii se inscriu : numarul de ordine , soiul altoiului si portaltoiului , numarul de vite altoite si data cand s-au pus la fortat. Toate aceste date se inscriu si intr-un registru de evidenta si control. Intr-o lada se pune de obicei un singur soi. Cand asezam doua soiuri, acestea se despart cu bucati de sipci puse de-a curmezisul vitelor altoite. Lazile astfel pregatite se aseaza apoi pe o platform de scurgere pentru a se elimina prisosul de apa. Dupa scurgerea apei, lazile se transporta in sala de fortare unde se aseaza pe stelaje. Introducerea directa a lazilor in sala de fortare fara a lasa in prealabil ca apa de prisos sa se scurga din ele, creeaza conditii favorabile dezvoltarii mucegaiurilor.

Alte feluri de stratificari

Pe baza experientelor si a rezultatelor in productie, in unele tari se foloseste ca material pentru stratificat, alaturi de rumegus si pamant structurat asezat la baza butasilor. Pamantul structurat, avand toate elementele de hrana necesare vitelor altoite in timpul fortarii si calirii, constituie un mediu mai bun pentru formarea radacinilor decat rumegusul. Asezarea in lazi a acestui material se face la fel, cu deosebirea ca pe fundul lazii se asterne la inceput un strat de rumegus de 3-5 cm, iar deasupra un strat de pamant structurat, reavan, de 5-6 cm grosime.

Stratificarea in nisip

In practica viticola, se foloseste, cu rezultate destul de bune, stratificarea in nisip.  Acest procedeu este indicat in special pentru gospodariile colective lipsite de sali de fortare si de lazi. Inainte de revolutie se folosea mult de catre gospodariile colective cu profil viticol din regiunea Ploiesti: G.A.C. Breaza, G.A.C. Ulmeni, G.A.C. Mizil si altele, obtinand uneori rezultate care egaleaza cu cele obtinute in rumegus. Stratificarea in nisip se face direct in sala de fortare pe paturi de scanduri, construite la 60-70 cm inaltime deasupra pardoselii. Pentru utilizarea mai buna a spatiului de fortare, se pot construi si paturi suprapuse, sub forma de stelaje, distantate la 1 m unul de altul.

La stratificarea vitelor altoite in nisip, se procedeaza astfel:  pe patul de scanduri se asterne mai intai un strat de paie uscate, in grosime de 8-10 cm, iar peste acesta un strat de nisip de 10-15 cm grosime. Se captuseste de asemenea cu un strat de  8-10 cm de nisip si peretii laterali ai patului. Vitele altoite se aseaza pe acest asternut de nisip in pozitie putin oblica si cu capetele altoaielor la acelasi nivel. Dupa asezare, primul rand de vita se acopera cu un strat subtire de nisip pana cand se completeaza toate golurile. Apoi se continua mai departe pana ce se ajunge la 8-10 cm de celalalt capat al patului, care se umple cu nisip. Peste capetele altoaielor se asterne un strat de nisip gros de 7-8 cm.

Publicat 14/ 02/ 2013

Foto www.chauvin-agro.fr

              www.mercier-groupe.com

Comments are closed.