Substraturile de pământ – Turba şi Pământul de grădină

Turba se găseşte în stare naturală sub formă de zăcăminte în regiunile mlăştinoase ale zonelor submontane şi dealuroase. La noi în ţară mai sunt încă unele zone unde putem găsi , Vatra Dornei, Făgăraş, Huedin, Călăţele, etc , dar cei mai mari producători de pământ de turbă sunt ţările nordice , Letonia, Lituania, Estonia, Finlanda, Norvegia unde încă mai sunt zăcăminte importante de turbă.

Acest pământ ia naştere din vegetaţia acvatică şi nămol ca urmare a procesului de descompunere anaerobă care are loc. În floricultură se folosesc două feluri de turbă, cu proprietăţi ce variază în funcţie de locul unde s-a format zăcământul şi de nivelul de descompunere a materiei organice.

  1. Turba roşie, cunoscută şi cu numele de turbă acidă, turbă fibroasă , turbă albă , se formează la altitudini mai mari şi prezintă un grad mai redus de descompunere. Are aspect fibros şi culoarea brun- roşcată sau albicioasă. Este foarte afânată şi deci aerisită. Capacitatea de reţinere a apei poate fi de 7 – 8 ori greutatea sa.  Reactia este foarte acida, ph-ul este cuprins intre 3 şi 5. Se recunoaşte uşor după culoare si structură.

Are cea mai largă utilizare, fie la prepararea substraturilor de cultură în amestec cu alte pământuri , fie singură ca suport pentru hidroculturi. Turba fibroasa singura sau in amestec în amestec cu perlit sau nisip constituie şi un bun substrat de înrădăcinare a butaşilor.

2. Turba neagră, se formează în zonele mai joase şi prezintă un grad de descompunere mai avansat. Este mai compactă cu o structură uşor prăfoasă ( dacă se usucă prea tare ) , de culoare foarte închisă, aproape neagră. Reacţia este slab acidă , uneori chiar alcalină, iar capacitatea de reţinere a apei este de circa 200 %. Pământul de turbă se recunoaşte uşor după structură şi culoare.

Pământul de gradină

Uneori la alcatuirea substraturilor se utilizează pământ natural luat de pe suprafaţa terenurilor ( 10-12 cm adâncime ) cultivate cu specii anuale ( legume, flori, etc ) cel mai adesea din cadrul grădinilor de pe lângă casă , de unde şi numele dat acestui tip de pământ. Se preferă pământul de pe laturile care au fost îngrăşate cu gunoi de grajd şi care sunt bine structurate.

Este bine să se evite folosirea pământului de pe terenurile erbicidate cu remanenţe dăunătoare speciilor floricole şi de asemenea care au fost puternic înburuienite.

Calităţile acestui pământ depind de condiţiile concrete din care s-a făcut prelevarea.

Autor Constantin Claudiu

Publicat 20.12.2011

Foto : www.flori-cultura.ro

 

Comments are closed.