Substraturile de pământ utilizate în cultura plantelor floricole – Mraniţa

Plantele floricole, în general, dar cu deosebire cele cultivate în sere şi apartamente manifestă cerinţe speciale faţă de substratul de pământ în care sunt cultivate. Pretenţiile foarte variate se corelează cu locul de origine a fiecărei specii. Pentru culturile efectuate direct în sol, de multe ori este necesar să se cerceteze însuşirile fizice şi chimice ale acestuia în concordanţă cu cerinţele plantei, iar pentru florile cultivate în recipienţi ( ghivece, Jardiniere, vase, etc) se alcătuiesc amestecuri de pământ cu adaus sau nu de materiale inerte ( perlit, nisip, etc.) , ce constituie substratul în care se cultivă aceste plante.

Pământurile utilizate la alcătuirea substraturilor se pot forma în mod natural, spre exemplu turba, sau se prepară folosindu-se diverse materiale şi procedee. Principalele însuşiri ce se au în vedere când se aleg pământurile pentru executarea substratului de cultură sunt:

Structura, gradul de afânare, permeabilitatea, conţinutul de elemente nutritive, nivelul PH-ului. Aceste însuşiri pot varia în limite mai largi pentru culturile efectuate în câmp. Dimpotrivă, în cazul plantelor cultivate în sere, şi mai ales în ghivece, substratul trebuie să corespundă întru-totul cerinţelor speciilor.

Gama de pământuri utilizate în floricultură este desemenea deosebit de bogată şi variată, conventional fiind clasificate în pământuri de bază şi pământuri speciale.

Prepararea şi însuşirile fizico-chimice ale pământurilor de bază

Se consideră pământuri de bază acelea care au utilizare largă, ce se constituie într-un component principal pentru majoritatea substraturilor de cultură.

Mraniţa

Se obţine din descompunerea gunoiului  animalier ( bălegar şi materiale vegetale, paie, vreji, coceni, etc. , folosite ca aşternut la animale ) . În vederea descompunerii , gunoiul se aşează în platforme a căror lăţime şi înălţime pot fi de circa 2 metri, iar lungimea după nevoie. Vara, este bine ca gunoiul să se răscolească cu furca, întrucât aerisirea mai bogată favorizează procesul de descompunere. Tot în acest scop, se poate face şi stropirea gunoiului cu must de bălegar ori cu apă. Descompunerea materialelor organice până la starea de pământ cunoscut cu numele de mraniţă poate să treacă circa 2- 3 ani.

Mraniţa se poate prepara şi din gunoiul animalier care a fost utilizat mai intai la încălzirea rasadnitelor  sau solariilor. Dacă alături de gunoi se aşează în platformă şi substratul de pământ în care s-au făcut semănatul , repicatul răsadurilor sau chiar culturi de plante, pământul care rezultă se numeşte pământ de răsadniţă, acesta având aproape aceleasi proprietati ca mraniţa.

Proprietăţile mraniţei : – este un pământ uşor cu un grad pronunţat de afânare şi permeabilitate , culoarea este bruna negricioasa, are aspect untos, fiind un pământ gras, este deosebit de bogat în substanţe nutritive, putând fi folosit ca îngrăşământ organic, Ph-ul este uşor alcalin.

Autor Constantin Claudiu

Publicat 20.12.2011

Foto : www.flori-cultura.ro

 

 

Comments are closed.