Aliniamente de arbori si arbusti

Plantatiile de aliniament au roluri multiple : de decorare arhitecturala a strazilor , de protectie ( contra insolatiei , poluarii rutiere , vantului , zgomotului) , de separare a cailor pentru pietoni si a zonei cladirilor de traficul stradal , de compartimentare interioara a cailor de circulatie. Tipul de plantatie in aliniament depinde si de : latimea si compartimentarea strazii , intensitatea circulatiei rutiere , intensitatea circulatiei pietonilor , numarul de etaje ale cladirilor , cadrul arhitectural al strazii. Se folosesc urmatoarele tipuri de plantatii :

–          Aliniament cu un singur rand de arbori ( cel mai des intalnit);

–          Aliniament cu mai multe randuri de arbori ( 2-4 mai frecvent 2);

–          Aliniament de gard viu continuu;

–          Aliniament mixt de arbori si gard viu.

Ca plante lemnoase de aliniament se pot folosi : platani , tei , artari , frasini , salcami globosi , mesteceni , fagi , catalpa si in unele cazuri chiar pini si molizi , precum si alti arbori. Dintre arbusti se folosesc : trandafiri , cununita , hibiscus , buxusi etc. Vegetatia lemnoasa constituie un element de prima importanta , in cadrul spatiilor verzi. In cadrul compozitiei este necesar sa se tina cont de : longevitatea arborilor , inaltime , rapiditatea de crestere , forma si compactitatea coronamentelor , coloritul scoartei , frunzelor , florilor , data infloririi , forma , culoarea si durata frunzelor , plasticitatea vegetatiei arborescente( modul cum se preteaza la taieri si la modelare). Trebuie sa se stie ca in cuprinsul spatiilor verzi , vegetatia lemnoasa este mult mai putin longeviva decat in natura.

Crestera unor specii de arbori este mai rapida in tinerete( Rhus typhina , Robinia pseudoccacia , Acer negundo , Betula verrucosa , Larix europaea , Populus sp. , Salix sp.), in timp ce speciile de Quercus , Taxus , Abies cresc mai incet in tinerete. Perioada de inflorire difera.In primavara devreme infloreste cornul , forsitia , caisul , Cercis( martie-aprilie) , castanul porcesc( la inceputul lunii mai) , parul( in partea a doua a lunii mai) , salcamul( in prima jumatate a lunii iunie) , catalpa( la sfarsitul lunii iunie) , salcamul japonez( in iulie-august).

Plasticitatea arborilor si arbustilor reprezinta posibilitatea ca unele specii sa fie conduse prin taieri.In aliniamente se folosesc ritmari simple sau complexe de forme care se armonizeaza sau contrasteaza ( forme columnare in contrast cu cele globuloase). Plantatiile de aliniament pot fi dispuse in mod diferit pe ambele laturi ale strazii sau unilateral ; pe laturi si pe fasii de compartimentare a arterei de circulatie ; aliniament dublu sau multiplu , situat central ; doua aliniamente simple separand trei cai de circulatie . Liniile de arbori din cuprinsul unei strazi sunt alcatuite din aceeasi specie. Pe arterele lungi se admite schimbarea esentei la modificarea directiei sau dupa intersectia cu alta strada , iar pe arterele largi cu mai multe cai , in aliniamentele centrale se pot planta specii diferite fata de cele laterale. Latimea minima a trotuarelor pe care se pot planta aliniamente de arbori este de 3 m.

In cadrul aliniamentelor se pastreaza , de regula , distante egale intre arbori. Distantele de plantare : intre arbori , in functie de dezvoltarea speciei ,  3-12 m , astfel incat distanta intre coronamentele arborilor maturi sa fie de cca 1 m ; distanta fata de cladiri , minimum 6 m, iar fata de partea carosabila – minimum 1 m. Pentru arborii plantati pe un rand sunt necesare fasii nepavate , cu latimea de 1,5-2 m sau spatii individuale nepavate , de minimum 2 mp , peentru a permite accesul apei si aerului la radacini. In cazul aliniamentelor duble , fasiile de sol nepavat trebuie sa fie de minimum 2,5 m latime , iar distantele intre arbori cu 25% mai mari fata de cele din aliniamentele simple.

La proiectarea si realizarea aliniamentelor se iau in considerare si distantele minime fata de instalatiile subterane urbane – cabluri electrice , tevi si conducte pentru gaze , alimentare cu apa , canalizare , termoficare – 2 m pentru arbori si 1,5 m pentru arbusti. Se tine cont si de pozitia diferitelor elemente ale instalatiilor aeriene. Speciile de arbori pentru strazi trebuie sa aiba talie medie , portul regulat , trunchiul drept si coronamentul la cel putin 2,5 m inaltime , sistemul radicular dezvoltat in profunzime ( si nu trasant , deoarece ridica pavajul) , infrunzire de lunga durata , perioada scurta de cadere a frunzelor ; se evita speciile ale caror flori si fructe murdaresc strada sau incomodeaza pietonii.

Pe langa aceste cerinte , se impine alegerea speciilor adaptate conditiilor climatice ale zonei si cu buna rezistenta biologica in conditiile mediului urban ( la seceta , radiatia calorica a pavajelor , poluare atmosferica , boli si daunatori etc.). In conditiile cresterii traficului rutier , sistematizarea urbana trebuie sa asigure conditii de plantare cu arbori pe cca 60 % din numarul total de strazi in orasele de campie si 40 % in cele de munte.

Bibliografie :

Vasile Sonea , Laurentiu Palade , Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera , Bucuresti 1969

Vasile Sonea , Laurentiu Palade , Ana Felicia Iliescu , Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera , Bucuresti , 1979

Foto: www.iseoverde.ro

 

Comments are closed.