Apa, ca factor compozitional , functional si estetic

Proiectarea suprafetelor ocupate de apa in cadrul parcurilor se face in scopul : imbunatatirii microclimatului  prin marirea umiditatii relative a aerului , reducerea extremelor de temperatura si influentarea circulatiei pe verticala a aerului , pentru udarea plantelor , suprafetelor de gazon si aleilor , in scopul obtinerii de efecte speciale in arhitectura peisajului ( deschideri de perspective , introducerea linistii cu ajutorul apelor statatoare si a efectelor dinamice cu ajutorul apelor curgatoare si a fantanilor arteziene ), pentru practicarea sporturilor nautice , pescuit, vanatoare etc.

In cadrul stilului geometric vor fi proiectate : bazine , canale , fantani arteziene , de perete , in nise.

In proiectare se va tine seama ca teava de alimentare sa fie prevazuta cu vana de izolare , vana cu plutitor si ventil de siguranta.

La crearea jocurilor de apa se va analiza posibilitatea racordarii acestora la reteaua publica de apa , daca debitul si presiunea permit aceasta , sau se va apela la solutia de recirculare a apei necesare si golirea ei la reteaua de canalizare prin intermediul unui camin cu sifon.

In cadrul stilului natural peisager se vor prevedea in cadrul compozitiei : paraie , izvoare  lacuri , etc.

Se va tine seama ca suprafata ocupata de apa sa nu intreaca 30% din suprafata intregului parc. Amenajarea unui izvor se poate face cu ajutorul apei din reteaua de alimentare. La amenajarea apelor curgatoare  se va urmari ca , dupa amenajare , ele sa para cat mai naturale. In acest scop se cere ca ele sa urmeze talvegurile naturale  pe un parcurs sinuos ,  in acord cu nivelmentul terenului. Astfel , cu cat terenul va fi mai plan, cu atat vor trebui amenajate mai multe meandre si cu cat panta va fi mai mare , cu atat vor fi mai la locul lor cascadele , caderile de apa , stancariile. Malurile apelor vor avea un paralelism natural chiar la coturi. In cazul proiectarii unor insule , acestea vor avea pe apele curgatoare o forma alungita , iar bratele de apa laterale care le inconjura , marimi egale. Coturile raurilor sunt determinate uneori de prezenta unor roci mai dure in substrat sau de necesitatea ocolirii unor forme pozitive de relief , mai inalte , si de acest lucru se va tine seama in cazul proiectarii.

Amenajarea suprafetelor ocupate de apa este usurata de o alegere bine facuta a terenului unde urmeaza a fi creat viitorul parc ( pe malul frumos al unui lac , rau , etc.). La proiectarea lacurilor se va tine seama ca amenajarea lor poate fi facuta prin : reamenajarea unor balti sau iazuri existente , largirea unui curs de apa , bararea unei vai cu ajutorul unui dig , saparea terenului.

La proiectare se va calcula : infiltratia , evaporatia si debitul care trebuie asigurat pentru primenirea continua a apei si impiedicarea instalarii unei vegetatii de balta. Adancimea lacurilor nu se va proiecta mai mica de 1 m. Forma lacurilor va fi cu atat mai simpla cu cat lacul va avea o intindere mai mica. Malurile sinuoase creaza variatii in peisaj intocmai ca si denivelarile malurilor.

Plantele se vor utiliza in cadrul compozitiei tinand seama de perspectivele ce se deschid de-a lungul drumului care circula pe langa maluri in primul rand , si mai pe urma in raport de compozitia generala a intregului parc.

Proiectantul va putea proiecta peisaje inchise , prin dispunerea in masiv a plantelor lemnoase , pe malurile abrupte  si inalte si peisaje deschise formate din grupari de plante dispuse in mod liber pe valonamentele gazonate in pante mici ale malurilor.

Arborii de pe maluri trebuie alesi in asa fel , incat sa aiba expresivitate , profile distincte si colorit frumos ( de exemplu , un mesteacan pe un fundal de molizi). Arborii solitari ( chiparosul de balta , salcia) se vor amplasa astfel incat sa se poata oglindi usor in luciul apei sau sa creeze profile interesante pe bolta cereasca. Coniferele vor fi folosite pentru crearea unei impresii de solemnitate , stejarii de masivitate , teii de poezie , salciile de nostalgie , iar mestecenii de gingasie si finete. Dintre speciile de arbori se mai folosesc : Alnus glutinosa si Alnus incana , Betula verrucosa f.pendula , Acer dasycarpeun , Quercus palustris , Pinus strobes f.pendula , Picea pungens , Taxodium distichum,Thuja occidentalis , Thuja plicata , Populus alba , Fraxinus pennsylvanica etc.

In cuprinsul bazinelor cu apa se vor folosi : Nymphaea alba , Nymphaea odorata , Lotus , Aponogeton distachys , Pantederia cordata , Butomus umbellatus , Sagitaria , Iris japonica. Pe marginea bazinelor se foloseste Caltha , iar pentru lacuri Gunnera maricata si Gunnera magellanica.

Langa ape , pe gazon , se pot cultiva Iris , Rudbeckia , Campanula , Primula , Lilium etc.

Pentru stropitul plantelor se va proiecta o retea de distributie din tuburi de azbociment , mase plastice , otel , fonta de presiune.Amplasarea retelei se va face in lungul aleilor si drumurilor pentru ca accesul la hidranti sa se faca usor.

Adancimea de ingropare va fi in functie de adancimea de inghet. Hidrantii pentru stropit se vor proiecta ca hidranti subterani la distante care sa permita udarea cu furtunul de 50 m. Canalizarea se va proiecta in functie de apele meteorice , reziduale , pentru udat , ce vor trebui evacuate.

 

Publicat 30/ 01/ 2013

Bibliografie

Arhitectura peisajelor, Negrutiu Filofteia, Universitatea Brasov , 1976

Arhitectura peisajului, J.O. Simonds, Editura tehnica Bucuresti,1967

Foto  www.iseoverde.ro

www.pfaf.org

 

Comments are closed.