Gardurile vii

Gardurile vii se proiecteaza ca niste plantatii in randuri (2-3 randuri) de arbusti taiati in forme geometrice. Multe din conifere , ca si unele specii de foioase cu temperament de umbra , cu cresterea inceata si frunza mica au o mare plasticitate si se preteaza a fi taiate in forme geometrice. Dintre speciile care se preteaza bine la tuns citam : in primul rand , Taxus , Juniperus virgiana , Chamaecyparis lawsoniana , Thuja etc. , apoi Buxus , Carpinus , Ulmus , Acer , Ligustrum , Phyladelphus , Spiraea , Lonicera etc. Gardurile vii sunt plantaţii dense, înguste, ordonate, aliniate sau alcătuind un anumit desen. Sunt alcătuite din arbuşti sau unele specii de arbori .

Mod de conducere:

-tunse – borduri : h – 0,3 m

– garduri : h – 2 m

– ziduri verzi : h – peste 3 m

-libere – de diferite înălţimi, după puterea de creştere.

Alcătuire:

– omogenă – cel mai des întâlnită.

– heterogenă – alternanţă regulată de specii sau cultivaruri;

– amestec – mai ales la garduri vii tunse.

 Modele decorative de garduri vii in cadrul parterelor decorative

Distanţe faţă de elementele construite:

– faţă de bordurile aleilor : 0,5 m ( 1 m -pentru gard viu din arbori).

– faţă de garduri : 1 – 2 m.

– faţă de piloni, stâlpi: 0,5 – 1m

– faţă de instalaţii subterane : 0,5 – 1 m.

Forma în plan a gardurilor vii: Depinde de funcţia atribuită şi locul în planul de amenajare. Gardurile de împrejmuire – în general urmăresc conturul terenului. Pot fi libere sau tunse, pot fi de sine stătătoare sau dublând un gard constructiv . Gardurile de separaţie şi mascare din interiorul amenajării conturează forma zonei.

Bordurile , gardurile vii , zidurile verzi se executa din speciile citate , astfel :

–         Bordurile de 50-70 cm inaltime se fac din : Buxus , Mahonia , Ligustrum , Taxus , Spiraea etc.;

–         Gardurile vii de 0,7 – 5 m inaltime se executa din : Juniperus virgiana , Thuya , Taxus , Carpinus , Acer , Ulmus , Spiraea etc.;

–         Zidurile verzi cu inaltimi mai mari de 5 m se fac din : Ulmus , Tilia , Carpinus , Fagus , Populus piramidalis etc.

–         Perdelele de protectie se construiesc pentru apararea unor obiective impotriva vantului , prafului , zapezilor , pentru mascarea unor elemente inestetice etc.

Pentru construirea bordurilor si a gardurilor vii se planteaza pe 2-3 randuri specii de arbori sau arbusti , la distanta de 10-20 cm pe rand si intre randuri , dupa ce s-a facut , in prealabil , desfundarea integrala a terenului.Plantele se recepeaza si se conduc annual prin taieri. Zidurile verzi se realizeaza prin plantarea deasa a unor specii de umbra si prin dirijarea lor prin taieri anuale.

Perdelele de protectie se realizeaza prin plantari de arbori si arbusti dintr-o singura specie sau din specii in amestec , la distante de 1,5 m , pe mai multe randuri , dupa necesitati , astfel ca latimea lor sa ajunga la 11-50 m. Ele pot fi penetrabile , semipenetrabile sau compacte. Plantele agatatoare se folosesc in scopul compactizarii zidurilor verzi , a inchiderii boltilor , pentru decorarea zidurilor , coloanelor , pentru mascare etc. Sortimentul de specii va fi ales tinandu-se seama de sistemul de sustinere al speciilor care urmeaza a fi folosite : Ampelopsis , Hedera sau Polygonum , Wistaria , Clematis etc.

Plantele urcatoare lemnoase : Aristolochia macrophilla , Clematis vitalba si C. viticella , Evonimus japonica , Hedera helix , Lonicera caprifolium , L. sempervirens , Periploca graeca , Parthenocisus quinquefolia , Polygonum baldshuanicum , Rosa arvensis , R.multiflora , Tecoma radicans , Vitis amurensis si V. riparia , Wistaria frutescens si W. sinensis.

Bibliografie :

Rohlfs Anna , Die schonsten Garten Deutschlands, Stuttgart, Ulmer, 1967

Jellicoe G.A., Studies in Landscape design, Oxford Univ. Press, London, 1970

Vasile Sonea , Laurentiu Palade , Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera , Bucuresti 1969

Foto www.iseoverde.ro