Grupuri de arbori si arbusti

In cuprinsul spatiilor verzi se vor folosi in cadrul proiectelor de amenajare : grupe , palcuri , masive , paduri , dumbravi etc. Grupele vor cuprinde 3 – 9 arbori dispusi la o distanta maxima unul fata de altul , de pana la de 3 ori diametrul coroanei la maturitate . Se vor proiecta grupe din aceeasi specie sau grupe dinamice din specii diferite , grupe alcatuite numai din foioase sau grupe din foioase si conifere , grupe in componenta carora intra numai arbori sau grupe formate din arbori si arbusti , grupe care au coronamentul compact sau grupe cu coronamentul transparent , grupe care creeaza efecte lirice , dinamice , vesele , monumentale etc. Astfel , se pot proiecta grupari :

–          Din aceeasi specie : 3 – 9 pini , 3 – 5 molizi , 3 brazi argintii , 3 platani , 5 – 9 mesteceni  3 magnolii , 3 – 5 artari etc.

–          Din specii diferite : de foioase ( 2 platani cu 2 tei si un mesteacan ) , de foioase si conifere ( 2 pini cu un mesteacan , 2 tei cu 2 molizi si un mesteacan , 3 pini cu 2 mesteceni) , arbori si arbusti ( 2 tei cu 3 molizi si 5 arbusti de Symphoricarpus , 3 tei cu 2 molizi si 5 arbusti de Spiraea , 1 mesteacan cu 2 tei si 5 arbusti de Forsytia) , grupe compacte ( 3 molizi , 5 fagi) , grupe transparente ( 2 pini cu un mesteacan , 2 salcii cu trei frasini ) , grupari lirice ( 2 salcii cu un anin , 1 mesteacan cu 2 frasini pletosi ), grupari monumentale ( 3 stejari , 5 fagi , 3 platani , 3 Thuya pyramidalis , 3 Abies ), grupari pitoresti ( 2 pini cu 1 tei , 2 pini cu 1 mesteacan ).

Arbustii au un rol foarte important in cadrul plantatiilor. Grupele de arbusti se vor proiecta din cel putin 3 exemplare care se vor planta la distanta , in asa fel incat sa alcatuiasca o grupa unitara , care sa poata fi cuprinsa cu privirea dintr-un singur punct. Se vor putea proiecta grupari alcatuite dintr-o singura specie sau din mai multe specii. Gruparile din mai multe specii pot sa fie astfel alcatuite incat sa existe o inflorire simultana a lor. Se prefera ca speciile care alcatuiesc asemenea grupari sa aiba culori contrastante ( de exemplu , Laburnum anagyroides – galben cu Syringa vulgaris – rosie ). Se mai pot proiecta grupari din speciile care au o inflorire succesiva ( de exemplu , Tamarix pallasii si Hybiscus syriacus). Gruparile pot fi astfel alcatuite incat sa ofere efecte maxime ornamentale in primavara ( de exemplu, Forsythia si Cornus ), de toamna ( de exemplu , Ribes cu Philadelphus ) sau de iarna ( Symphoricarpus albus cu Cornus sanguinea ).

La proiectare , atunci cand se vor alege si amplasa arbustii in cadrul compozitiei , se va tine seama de urmatoarele considerente :

–          Sa se aleaga un sortiment cat mai variat de specii si varietati , care sa asigure in tot timpul anului o succesiune a infloritului ;

–          Numarul arbustilor sa intreaca de cateva ori pe cel al arborilor pentru a asigura densitatea vegetatiei la nivelul ochilor vizitatorilor ;

–          Sa fie astfel amplasati incat sa mascheze limitele parcului sau gradinii si elementele inestetice ;

–          Se vor amplasa gruparile la ramificatii si in jurul intersectiilor de drumuri ;

–          Arbustii sub forma de garduri vii vor intovarasi aleile trasate in stil geometric , vor margini parterele , rondurile , rabatele etc.;

–          Amplasati de o parte si de alta a axelor de perspectiva vor dirija privirile vizitatorilor pe directiile acestor axe ;

–          Vor fi folosite pentru a crea efecte de liziera la marginea plantatiilor , asigurandu-le compactitate si forme rectilinii sau sinuoase , conforme cu stilul adoptat in cadrul compozitiei ;

–          Sa apara la marginea masivelor sau a unor grupari mai mici ca niste aparitii spontane , provenite dintr-o diseminatie naturala ;

–          Sa creeze fundaluri potrivite pentru unele elemente ornamentale ;

–          Sa asigure protectia unor obiective de parc impotriva zgomotului , contra poluarii aerului;

–          Sa intregeasca formele si coloritul gruparilor de arbori ;

–          Sa protejeze unele obiective si locuri limitand accesul pe unele directii ;

–          Sa asigure protectia malurilor cursurilor de apa si sa le feresca de colmatare ;

–          Sa decoreze si sa fixeze pantele abrupte , stancariile , zidurile de sprijin , scarile etc.

Bibliografie :

Cliff Landy, Handbook of urban Landscape, The arhitectural press, 1974

Vasile Sonea , Laurentiu Palade , Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera , Bucuresti , 1969

Foto www.iseoverde.ro

Comments are closed.