Raspandirea viilor pe glob

Dupa cerintele biologice fata de clima , vita de vie se poate cultiva cu rezultate bune numai intre paralele 35 grade si 53 grade latitudine Nordica si intre paralele 25 grade si 40 grade latitudine sudica.

In emisfera Nordica. Limita de nord a culturii vitei de vie  in Europa  incepe de la gurile raului Loire din Franta  paralela 47 , 15 ridicandu-se spre nord catre malurile raurilor Oise  si Maace  trece in Germania  prin localitatile Meistriht si Luttih , din nou  de-a lungul raului Main si Kinting , Taunus , ajungand in centrul Germaniei la Erdent , paralela 50 de grade si Erfurt  51 23  trece pe langa Berlin , atingand punctul considerat cel mai Nordic la paralela 53 grade , de unde coboara spre sud prin Bomst si de-a lungul raului Odra.

In Republica Socialista Cehoslovaca punctual viticol cel mai Nordic este reprezentat de localitatea Litomerice la 46 km nord de la confluent raului Vltava cu Elba.

In Republica Populara Ungara limita Nordica este Tokay.

In Republica Populara Romana limita Nordica a culturii vitei de vie trece prin Halmeu , Seini , Dumitra.

In U.R.S.S limita Nordica atinge localitatile Minsch 52 10 , Orel 52 20 , Miciurin 52 58 , ajungand pana aproape de Moscova si chiar Leningrad.

In Asia Centrala , limita Nordica a culturii vitei de vie trece prin Ashabad 39 grade. Frunze si Alma-Ata 43 15 , se continua apoi prin R.P. Chineza , R.P.D Coreeana si Japonia , trece in America de Nord , prin California la 42 grade si traverseaza Statele Unite pana la New York la 41 grade.

Limita sudica din emisfera Nordica pentru cultura vitei de vie , trece prin insulele Canare , Madera , Maroc , Algeria , Tunisia , Asia- Mica , Asia Centrala , America de Nord , pana la Tropicul Racului.

In emisfera sudica. In aceasta emisfera limita de nord a vitei de vie trece prin America de Sud – Chile paralela  25 grade , Africa de sud- Tanganica 35 grade si Australia 25 grade.

Limita de sud  trece prin America de Sud paralela 30 grade, Chile si Argentina , Africa de sud 37 grade Australia 39 grade  si 40 grade trece prin insula Noua Zeelanda.

Dupa datele Oficiului International al Viei si Vinului, suprafata viilor pe glob in 1960 era de 9 752 85 ha , repartizate pe continente.

In emisfera Nordica se cultiva circa 95 % din suprafata totala iar in cea sudica numai 5% .

In randul celor 42 de tari viticole din lume , tara noastra ocupa in anul 1960 locul al 9-lea  cu suprafata de 240 400 ha.

In timp ce in tarile socialiste , suprafata viilor este in plina crestere , in Italia ( care detine locul intai) , suprafata viilor este in scadere , iar in Franta si Spania  ritmul plantarilor merge incet. Si in alte tari capitaliste  suprafata scade.  Asa cum este Grecia care in anul 1955 avea suprafata de 233 000  ha iar in 1960 suprafata  de 220 225 ha , scazand astfel cu circa 13 000 ha. De asemenea si in S.U.A  , suprafetele viticole scad. Astfel in 1953  suprafata era  de 235 000 ha , detinand  locul al 10-lea iar pana in 1960 suprafata a scazut la 186 915 ha ,trecand astfel pe locul al 13-lea.

Comments are closed.