Sistematica genului Vitis

Soiurile de viţă-de-vie aparţin mai multor genuri ale familiei  Vitaceae, care la rândul ei face parte din ordinul Rhamnales. Ca răspândire, având o mare plasticitate ecologică, familia  Vitaceae, are reprezentanţi pe tot globul, cu deosebire în zona temperată, de la paralela 52° latitudine nordică la paralela 53° latitudine sudică. Vitaceaele sunt plante dicotiledonate multianuale, lemnoase,  liane sau arbuşti agăţători, de regulă cu cârcei. Frunzele acestor specii sunt palmate, simple sau compuse, iar florile sunt mici, actinomorfe, galben-verzui, de tipul 5 sau 4,  dispuse în inflorescenţe cimoase. Fructul este o bacă de obicei suculentă, dar şi cărnoasă, cu 1-2 seminţe. Familia Vitaceae este reprezentată de aproximativ 12 genuri şi  peste 800 de specii, unele dintre ele prezentâd numai interes decorativ (Parthenocissus,  Ampelocissus  şi Cissus). Acest gen cuprinde specii lemnoase , arbustiforme , agatatoare prin carcei ramificati si opusi frunzelor. Tulpinile si ramurile sunt flexibile. Scoarta ramurilor batrane se desface in fasii longitudinale ( ritidom).Frunzele sunt simple , alterne , distice , stipelate , palmat-lobate pana la palmat-partite , rareori palmat-sectate.

Genul cuprinde numeroase specii al caror numar variaza dupa autor. Astfel , dupa J.E.Planchon si V.Vermorel sunt 32 ; dupa W. Schultze-Motel ( 1964 ) peste 50 ; A.M.Negrul (1946) indica 70. Explicatia acestei mari variatii a numarului de specii rezulta din negarea valorii de specie a unor taxoni , reprezentati prin hibrizi de cultura , specii ecologo-geografice etc. Majoritatea speciilor genului Vitis sunt raspandite in zona temperata a emisferei nordice. Speciile genului Vitis sunt grupate in 2 subgenuri :

Muscadinia si Euvitis

Subgenul Muscadinia ( Planch.) Suessenguth – este raspandit in zonele subtropicale si tropicale ale Statelor Unite si cuprinde numai 2 specii :

–          V. rotundifolia Michx. – Muscadine grape – imuna absolut in fata filoxerei si a bolilor criptogamice ; calitatea boabelor este inferioara speciei V. vinifera ; in Romania se intalneste numai in gradinile botanice si in colectiile ampelografice.

–          V. munsoniana Simpson ex Munson – Little muscadine grape

Subgenul Euvitis ( Planch.) Bailey – speciile care fac parte din acest subgen se impart in trei grupe , dupa raspandirea geografica , si anume :

–          Grupa speciilor americane ( 28 specii ) si mexicane ( 5 specii ) ;

–          Grupa speciilor asiatice ( 20 specii ) ;

–          Grupa speciilor eurasiatice ( 2 specii ).

Grupa speciilor americane

 Seria 1 – Labruscoideae – V. labruscana Bailey ; V.candicans Engelm.; V. shuttleworthii House.

Seria 2 – Aestivalis – V. lincecumii Buckley – var.glauca Munson ; V.argentifolia Munson ; V.aestivalis Michx.; V.bourquina Munson ex Viala ; V.rufotomentosa Small ; V.sola Bailey;V.simpsonii Munson; V.smalliana Bailey.

Seria 3 – Arachnoideae – V.champini Planch.; V. californica Benth.; V.girdiana Munson; V.doaniana Munson ex Viala ; V. arizonica Engelm.; V.cinerea Engelm ex Millardet.

Seria 4 – Cordifoliae – V. cordifolia Lam.; V.illex Bailey ; V. baileyana Munson ; V. berlandieri Planch.;V. helleri Small.;V.palmata Vahl.

Seria 5 – Vulpinae – V. rupestris Scheele ; V. longii Prince ; V. monticola Buckley ; V. treleasei Munson ex Bailey ; V. vulpina L.; V.slavinii Rehder ; V. andersonii Rehder ; V. novae-angliae Fernald.

Specii mexicane

V.arizonica Engelm.; V. bourgaeana Planch.; V.berlandieri Planch.; V. cinerea Engelm.;V. tiliaefolia Humb. Et Bonpl.

Grupa speciilor asiatice

–          V.flexuosa Thunb. – var.typica Planch.,var.blumei Planch., var.malagava Planch.,var. rufo-tomentosa ( Makino) Suesseng.,var.japonica Makino , var.parviflora(Roxb.)Planch.,var.chunganensis Hu., var.coignetiae Pulliat in Planch.

–          V. pentagona Diels et Gilg. – var.typica Gagnep.,var. lobata Gagnep.

–          V. adenoclada Handel-Mazzeti

–          V.hui Chen

–          V.pulchra Rehder

–          V. wilsonae Veitch apud Gardn.

–          V. pagnuccii Romanet du Caillaud

–          V. betulifolia Diels et Gilg.

–          V. bryoniaefolia Bunge

–          V. lanata Roxb.

–          V. amurensis Ruprecht

–          V. davidii Foex –  Spinovitis davidii Romanet du Caillaud

–          V. romaneti Romanet du Caillaud

–          V. thunbergii Sieb.et Zucc.

–          V. balansaena Planch.

–          V.retordi Romanet du Caillaud

–          V. chungii Metcalf

–          V. tsoii Merill

–          V. hancockii Hance.

Viţe roditoare, respectiv soiuri nobile, nerezistente la filoxeră, la boli criptogamice şi sensibile la ger, dar care produc struguri şi vinuri de calitate. Astăzi, după invazia filoxerei, aceste soiuri se înmulţesc prin altoire pe viţe portaltoi.

Soiuri de hibrizi direct producători, obţinute prin încrucişarea speciilor americane din grupa orientală, prezintă rezistenţă la filoxeră şi boli criptogamice, sunt tolerante la ger, se înmulţesc prin butăşire, asigură producţii mari, dar de calitate inferioară (cantitate mai scăzută de zahăr, gust foxat, randament scăzut la prelucrare). În general au vigoare mare şi potenţial productiv ridicat. Soiuri cu rezistenţă biologică, obţinute în ultimii ani prin hibridări sexuate controlate interspecifice, între soiuri  vinifera şi hibrizi direct producători sau alte forme evoluate. Ei au potenţial productiv mare, rezistenţă sau toleranţă la boli şi dăunători, iar calitatea strugurilor este apropiată, egală sau superioară multora dintre soiurile vinífera. Soiuri de portaltoi care nu se cultivă pentru struguri, ci pentru materialul biologic (coarde de un an), necesar procesului de altoire la soiurile „nobile”. În practica viticolă prezintă importanţă însuşirile rădăcinilor de rezistentă la filoxeră, calcar, secetă şi atacul nematozilor. Portaltoii trebuie să aibă următoarele caracteristici:

  • ● masă mare de lemn anual (100-200 mii butaşi/ha);
  • ● capacitate rizogenetică mare (70-90%);
  • ● afinitate de altoire bună şi foarte bună cu soiurile nobile.

 Grupa speciilor eurasiatice – V. vinifera L., V. silvestris Gmel.

Bibliografie:

Gherasim Constantinescu , Olga Alexei , Gh.Anghel , Camelia Boureanu , AMPELOGRAFIA R.S.R. , Editura Academiei R.S.R., Bucuresti , 1970

Comments are closed.