Suprafata si structura viticulturii in Romania
In perspectiva mai indepartata suprafata viticola a Romaniei va ajunge la aproximativ 500 000 ha. Prin lucrarile ce s-au executat pana in prezent , incepand cu cele de raionare incheiate in anul 1955 si continuand cu cele de microraionare ( 1963 ) , s-a ajuns la o situatie clara privind posibilitatile de cultura a vitei de vie pe intreaga tara.
Structura plantatiilor viticole vazuta in perspectiva se prezinta in modul urmator : Suprafata destinata culturii soiurilor pentru struguri de masa va insuma 150 000 ha ( 30% din suprafata totala a viilor). ( dupa Acad.Gherasim Constantinescu , Olga Alexei , Gh.Anghel , Camelia Boureanu , AMPELOGRAFIA R.S.R. , Editura Academiei R.S.R., Bucuresti , 1970 )
Suprafaţa viilor pe rod a crescut progresiv în ţara noastră până în anul 1972, apoi a scăzut continuu. În anul 2009 suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie a fost de 181.343 ha, asigurând o producţie de struguri de aproximativ 900.000 tone, iar ponderea viilor tinere a fost extrem de scăzută în ultimii ani (800 – 4.000 ha), datorită plantărilor noi reduse, care nu asigură o refacere normală a patrimoniului viticol.( dupa Viticultura, Editura Bucuresti 2011, prof.dr. Bucur Georgeta Mihaela ).
Realizarea acestei suprafete cu soiuri de masa este posibila , avandu-se in vedere conditiile pedoclimatice existente in tara noastra , foarte favorabile pentru cultura vitei de vie , care permit esalonarea coacerii strugurilor pe o perioada lunga de timp , incepand cu cei mai timpurii pana la cei mai tarzii , timp de peste 105-120 de zile.
Cultura strugurilor de masa va fi amplasata in zone cu posibilitati de irigare ; plantatiile se vor extinde in masive bine organizate si specializate pentru obtinerea produselor care se cer pe piata. Suprafata destinata in perspectiva pentru producerea strugurilor de vin va insuma 350 000 ha ( 70% din suprafata totala a viilor). ( dupa Acad.Gherasim Constantinescu , Olga Alexei , Gh.Anghel , Camelia Boureanu , AMPELOGRAFIA R.S.R. , Editura Academiei R.S.R., Bucuresti , 1970 ).
Directiile de productie pentru obtinerea vinurilor prevazute in microraionare sunt urmatoarele :
– Vinuri curente de masa , albe si rosii ;
– Vinuri superioare , albe si rosii ;
– Vinuri demiseci , dulci si aromate ;
– Vinuri pentru sampanie ;
– Vinuri pentru distilate , coniac ( romaniac) etc.
Plantatiile cu soiuri de vita de vie pentru vin sunt amplasate in podgoriile vechi , cu renume castigat , sau in podgoriile nou create. La stabilirea raportului intre soiurile prevazute pentru obtinerea de vinuri curente si cele superioare , in toate aceste podgorii s-a tinut seama de considerentul ca vinurile curente de larg consum trebuie sa fie produse de buna calitate. Deosebirea intre aceste doua categorii de vinuri va consta numai in gradul mai redus de alcool si in pretul mai scazut si mai accesibil.
Suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie are o structură în care ponderea soiurilor hibride este foarte ridicată. În ultimii ani, suprafaţa ocupată cu hibrizii direct producători a fost de aproximativ jumătate din cea a viilor pe rod.Conform legii, în intravilanul localităţilor din afara arealelor viticole, plantarea hibrizilor direct producători poate fi făcută pe o suprafaţă de cel mult 0,1 ha de agent economic sau familie, numai pentru asigurarea consumului familial. În cele mai multe cazuri, suprafeţele cultivate cu vie hibridă se găsesc în exploataţiile familiale, care produc în mare parte pentru auto-consum. În privinţa producerii materialului săditor viticol destinat înfiinţării de noi plantaţii, precum şi pentru completarea golurilor, în anul 2009 s-au obţinut 1,2 milioane de viţe altoite. .( dupa Viticultura, Editura Bucuresti 2011, prof.dr. Bucur Georgeta Mihaela ).
Sortimentul pentru vinurile albe , curente de masa , este format din soiurile : Galbena , Mustoasa , Creata , Majarca , Plavaie , Rosioara , Mustoasa de Maderat , Zghihara si altele ; cel pentru vinurile rosii este format din soiurile Batuta neagra , Babeasca neagra , Oporto si Cadarca. Plantatiile cu soiuri pentru producerea acestor vinuri insumeaza 28,2% din suprafata totala destinata soiurilor pentru vin.
Plantatiile prevazute pentru producerea vinurilor superioare , albe si rosii , reprezinta 26,6% din suprafata ocupata de soiurile de vin. Sortimentul pentru vinurile albe , superioare de masa , a fost prevazut din soiurile ; Feteasca alba , Feteasca regala , Riesling italian , Furmint , Sauvignon , iar cel pentru vinuri rosii din soiurile : Cabernet Sauvignon , Feteasca neagra , Merlot , Pinot noir , Babeasca neagra si Cadarca. Vinurile demiseci , dulci si aromate, care au dus peste hotare faima multor podgorii renumite din tara noastra, vor ocupa o suprafata care insumeaza circa 8,2% din suprafata afectata plantatiilor producatoare de vinuri. Sortimentul prevazut cuprinde urmatoarele soiuri pentru vinurile dulci-licoroase:Grasa de Cotnari , Sauvignon gros, Pinot gris , Traminer roz.Celelalte soiuri prevazute in acest sortiment , ca: Feteasca alba, Tamaioasa romaneasca si Francusa la Cotnari , Feteasca regala pe Tirnave, Riesling italian la Murfatlar, Dealul Mare etc., produc singure sau in amestec vinuri demiseci, dulci sau licoroase de calitate superioara. Sortimentul pentru vinurile dulci aromate s-a prevazut din soiurile Tamaioasa romaneasca, Muscat Ottonel si Busuioasca de Bohotin.
Producerea sampaniei si a vinurilor spumoase a luat in ultimul timp, alaturi de celelalte sectoare, un avant deosebit, aceste produse fiind apreciate si solicitate pentru export. Conditiile din podgoriile noastre mai nordice si , in special, cele din centrul Transilvaniei permit obtinerea materiei prime destinate realizarii unor produse de inalta calitate. Suprafata ocupata de soiurile destinate producerii vinurilor pentru sampanie insumeaza circa 4,2% din suprafata totala rezervata plantatiilor pentru vinuri.
Sortimentul pentru producerea vinurilor spumoase cuprinde soiurile : Galbena de Odobesti , Iordana , Feteasca regala si alba , Zghihara si Mustoasa de Maderat.
Ultima directie de productie in cadrul soiurilor pentru vin este destinata obtinerii de distilate , coniacuri ( romaniacuri). Suprafata destinata insumeaza circa 2,8 % din totalul suprafetelor pentru vin.Sortimentul pentru producerea de vinuri pentru distilate si coniacuri cuprinde soiuri autohtone de mare productie , ca : Rosioara , Plavaie , Mustoasa de Maderat , Iordana , Galbena de Odobesti si Zghihara de Husi. La aplicarea pe teren a prevederilor cuprinse in microraionarea viticulturii, se va avea in vedere crearea de masive puternice , temeinic organizate , care sa permita amplasarea rationala a centrelor de prelucrare a strugurilor pentru vin , precum si valorificarea in bune conditii a strugurilor de masa. Infiintarea plantatiilor pe suprafete mici si dispersate nu asigura o exploatare rationala , ceea ce diminueaza simtitor rentabilitatea acestei culturi, prin faptul ca nu se mai poate conta pe o productie –marfa vagonabila , livrata in fiecare an in aceeasi cantitate. Pentru a asigura reusita aplicarii prevederilor lucrarilor de microraionare este necesar ca in prima etapa sa se acorde prioritate la plantarea terenurilor situate in perimetrul podgoriilor existente , astfel ca in final, acestea sa devina masive inchegate si omogene. De asemenea , este necesar ca la infiintarea plantatiilor noi sa se aiba in vedere realizarea uneia sau cel mult a doua directii de productie , astfel ca intr-o perioada relativ scurta , sa ia fiinta centre specializate , capabile sa livreze cantitati mari de productie-marfa .
Bibliografie:
Gherasim Constantinescu , Olga Alexei , Gh.Anghel , Camelia Boureanu , AMPELOGRAFIA R.S.R. , Editura Academiei R.S.R., Bucuresti , 1970
Viticultura, Editura Bucuresti 2011, prof.dr. Bucur Georgeta Mihaela.
