Regiunea viticola a Dealului Moldovei

Principalele regiuni viticole din tara noastra sunt : regiunea viticola a Podisului Transilvaniei , regiunea viticola a Dealului Moldovei , regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei , regiunea viticola a Dealurilor Banatului , regiunea viticola a Dobrogei si regiunea viticola din Campia Dunarii. Regiunea dealurilor si colinelor subcarpatilor rasariteni incepe de la Tamboiesti – Ramnicu Sarat si se intinde pana spre Bacau. Podgoriile cele mai importante sunt cele din sudul Moldovei. Podgoriile din sudul Moldovei cuprind vechile bazine cu renume istoric : Panciu , Tifesti , Cotesti , Odobesti. Aceste podgorii ocupa colinele de la curbura Carpatilor , incepand cu magura Odobestilor. Colinele sunt intretaiate de vaile Putna Seaca , Putna , Milcov si Susita. Podgoriile se intind pe o zona lunga de 65 km , de la Tamboiesti si pana la Adjud si pe o latime de 1-6 km. Relieful podgoriilor este deluros , dar mai putin accidentat si cu pante mai dulci decat in restul podgoriilor tarii. Altitudinea dealurilor variaza intre 200 si 600 m , in unele cazuri plantatiile de vii marginale invecinandu-se cu liziera padurilor. In podgoriile Moldovei se evidentiaza mai multe bazine viticole , mergand de la nord spre sud , si anume :

Bazinul viticol Panciu. Comunele viticole mai importante care fac renumele podgoriei sunt : Panciu , Movilita , Rediu , Straoane , Fitionesti , Diocheti. Bazinul este renumit pentru strugurii de masa din soiul Chassela, cautati mult la export. Ca vinuri , bazinul Panciu , ca si cel de la Odobesti , produce cele mai bune vinuri curente de masa , de tipul vinului din soiul Galbena.

Bazinul viticol Tifesti cuprinde centrele Sirbi si Tifesti , cu o ramificatie spre Balotesti , Gagesti , Clipicesti. Sarcinile bazinului viticol Tifesti se suprapun cu cele ale bazinului viticol Panciu.

Bazinul viticol Odobesti se intinde pe plaiurile : Odobesti , Varsatura, Sarba deal ,  Cetatuia  ,  Cazaclia, Jaristea , Caragea si Brosteni , cu localitati mai importante : Odobesti-oras ,  Brosteni, Jaristea , Padureni, Patesti , Vartescoiu, Varsatura. Sarcinile bazinului Odobesti sunt deosebit de mari si importante. De aici trebuie sa plece vinurile destinate marelui consum, vinuri usoare de masa, de tipul soiului Galbena. In bazinul viticol Odobesti  se pot produce tot asa de bine si struguri de masa de calitate, dar numai din soiuri cu coacere timpurie si mijlocie. Soiurile tarzii nu reusesc aici in toti anii, ramanand necoapte in unii ani si nu tin la pastrare peste iarna.

Bazinul viticol Cotesti are in cuprinsul lui localitatile: Cotesti , Popesti, Budesti, Carligele, Dalhauti. Acest bazin , desi vechi, nu are inca o existenta independenta, dar prin tipurile de vin ce le realizeaza in ultimii ani, se impune tot mai mult, astfel ca nu peste mult timp va fi in masura sa egaleze podgoria Odobesti. Vinurile produse  in bazinul Cotesti sunt asemanatoare  cu cele produse in bazinele Odobesti , Panciu  si Tifesti , cu deosebire ca vinurile rosii de Feteasca neagra si Merlot au aici o expresivitate mai accentuata. De asemenea se pot mari aici si sarcinile de producere a strugurilor de masa, care gasesc conditii cu atat mai bune,  cu cat ne apropiem de curbura Carpatilor si inaintam catre sud.

Bazinul viticol Tamboiesti constituie punctul terminus care leaga podgoriile din sudul Moldovei a subcarpatilor rasariteni (orientali) cu cele ale subcarpatilor sudici ( meridionali). Bazinul Tamboiesti cuprinde centrele: Tamboiesti, Ciudesti , Dragosloveni, Terchesti , Raducesti. El face trecerea de la expozitia estica si sud-estica a podgoriilor din Moldova, catre expozitia sudica a celor situate in regiunea subcarpatilor meridionali. Conditiile agroclimatice si de microrelief din bazinul viticol Tamboiesti incep sa fie mai prielnice pentru cultura soiurilor de masa,  cu coacere tarzie. Soiul Afuz- Ali da aici rezultate bune si poate fi extins in cultura pe toate terenurile in panta, care au expozitie sudica si sunt mai bine incalzite. Directiile de productie pentru toate podgoriile din sudul Moldovei sunt indreptate, in primul rand , spre producerea vinurilor albe curente,a vinurilor rosii curente de masa, a strugurilor de masa pentru consum in stare proaspata  ca si a vinurilor superioare.  Se pot obtine in aceste podgorii si vinuri bune pentru sampanizare, ca si vinuri pentru distilat.

Podgoria Nicoresti , rupta de siragul Muntilor Carpati , apare o insula situata pe malul stang al Siretului, la nord de orasul Tecuci. Aceasta podgorie este renumita  pentru producerea vinurilor rosii , care au la baza sortimentului soiul autohton Babeasca neagra. Podgoria cuprinde localitatile: Nicoresti , Buciumeni si Poiana , care totalizeaza peste 15 000 ha teren agricol , cu circa 2 300 ha vii. In perspectiva suprafata viilor va creste. Principala sarcina a podgoriei Nicoresti este sa produca si sa largeasca cultura soiurilor negre pentru vinuri rosii de calitate, care raman ca obiectiv principal in specializarea podgoriei. Desigur , ca aici se pot obtine si vinuri albe superioare ca si vinuri rosii si albe de larg consum. Conditiile  de la Nicoresti sunt destul de favorabile si pentru cultura soiurilor de masa cu coacere mijlocie . Soiurile cu coacere tarzie nu dau rezultate bune.

Podgoriile Bacaului sunt inca putin cunoscute . Incepand cu sirul dealurilor subcarpatice de la masivul viticol din sudul Moldovei, viile se raresc treptat spre nord, iar expozitia capata o orientare spre nord-est. Totusi , in jurul Bacaului se pot cita cateva centre care  vor servi ca o baza de dezvoltare a viticulturii bacaoane , devenind bazine mari , poate chiar podgorii . Printre  aceste mentionam centrele: Pancesti, Ruginesti, Paunesti , care au o densitate relativ ridicata de vii si sunt cunoscute in viticultura tarii prin produsele lor. S-ar putea lua in evidenta si centrul Deleni. Podgoriile Iasului sunt cele mai nordice asezari viticole si au o reputatie mondiala. Printre cele mai importante se pot cita : Cotnari , Copou , Sorogari , Bucium – Visani , Uricani si Husi.

Podgoria Cotnari este una din cele mai vechi podgorii din tara , fiind ctitorita de voievodul Stefan Cel Mare. Sortimentul acestei podgorii este format din soiurile Grasa , Feteasca , Francusa si Tamaioasa , unite intr-un sortiment tehnologic de productie , in proportie de 30 % din primele trei si 10% din ultimul. Acest sortiment se pastreaza si azi , durand de peste cinci secole. Viile Cotnarului se intind astazi pe dealurile Catalina , Pietros , Paraclis , Cotnari , Prisacarul, Roznovanul , Cirjoaia si Valea Ungurului. Suprafata agricola a podgoriei Cotnari este de cca 5 500 ha , din care viile au ocupat peste 400 ha. In prezent , suprafata viilor a crescut la peste 1 000 ha. Delimitarea acestei podgorii este facuta in mod natural de conditiile orografice , terenurile ocupate de vii fiind bine adapostite si cu expozitie sudica. O buna parte din vii sunt plantate pe soluri calcaroase , de formatiuni oolitice si cochilifere , obtinandu-se cele mai fine vinuri. Ca sarcina , podgoria Cotnari are in primul rand producerea vinurilor de desert , albe demiseci si albe de masa , superioare.

Podgoriile orasului Iasi , cuprinde bazinele Copou , Sorogari si Bucium – Visani , la care se pot adauga Uricanii cu Miroslava. Bazinul Sorogari este replantat de curand.

Cele patru bazine formeaza colierul Iasului si sunt destinate sa produca in primul rand struguri de masa pentru acoperirea consumului orasului. Aici se pot cultiva toate soiurile de masa cu coacere timpurie si mijlocie. Ca element critic la amplasarea plantatiilor de vii si la stabilirea sortimentelor apare pentru podgoriile Moldovei , in general , si pentru podgoriile Iasului , in special , expozitia, care se cere sa fie in mod obligatoriu sudica. Expozitiile sud-estice si sud-vestice trebuie folosite cu mai mult discernamant ; ele devin mai accesibile atunci cand orientarea randurilor , determinate de curbele de nivel , pe terenurile in panta , imprima acestora obligatoriu directia nord-sud.

Podgoria Husi ocupa pantele sudice ale dealurilor din 6 localitati , si anume : Husi , Averesti , Bohotin , Bunesti , Mosna si Raducaneni. Suprafata agricola a acestor comune este de cca 13 700 ha , din care cca 1 400 ha sunt plantate cu vii. In perspectiva , suprafata viilor va creste simtitor. Sarcinile podgoriei Husi sunt indreptate catre vinuri albe si rosii de masa, de larg consum si , in mai mica masura , catre vinuri superioare , fine. Ca soiuri de mare randament au fost raionate in aceasta podgorie Zghihara de Husi si Oporto. Ca soiuri de masa se recomanda sa se cultive numai acelea care au asigurata coacerea la nivelul soiului Chasselas , adica soiuri din epocile I – IV-a. Rezultate bune vor da aici si soiurile pentru vinurile care se pot folosi in industria distilatelor si a prepararii coniacurilor romanesti de marca ( romaniacuri).

Publicat 04/02/2013

Comments are closed.