Tipurile de spatii verzi ( II )

Clasificarea tipurilor de spatii verzi urbane se poate face  adoptand criterii diferite.

Luand in considerare modul de folosinta si functionalitatea spatiilor verzi se disting urmatoarele formatiuni :

a)spatii verzi de folosinta generala( cu caracter public):

– scuarurile , gradinile, parcurile, padurile-parc, plantatiile arterelor de circulatie;

b) spatii verzi cu acces limitat:

– parcuri sportive, gradinile institutiilor, spatiile verzi ale intreprinderilor industriale, gradinile locuintelor;

c) spatii verzi cu profil specializat :

– gradini botanice, parcuri dendrologice, gradini de trandafiri, gradini si parcuri zoologice, parcuri pentru expozitii , plantatii in cimitire;

d) spatii verzi cu functii utilitare.

Clasificarea  dupa amplasament permite aprecierea aportului  functional al spatiilor verzi pe plan social si bio-climatic in cadrul orasului. Se detaseaza doua categorii importante:

a)spatii verzi intravilane, incluzand diferinte formatiuni de spatii verzi , cuprinse in perimetrul construit al orasului. Acestei categorii ii revin importante  functii de ameliorare a climatului urban si de satisfacere a necesitatilor cotidiene de recreare si destindere fizica si psihica in aer liber.

b) spatii verzi extravilane, cuprinzand padurile-parc , zonele de agrement si alte categorii de spatii verzi suburbane care au in principal functia de a asigura petrecerea in cadru natural a zilelor libere.

Clasificarea dupa marime diferentiaza urmatoarele formatiuni de spatii verzi publice, in ordine crescand a importantei: scuarul , gradina , parcul , padurea-parc.

   Spatiile verzi de folosinta generala

Scuarul este un spatiu verde cu suprafata restransa, pana la 3 ha , foarte frecvent in cuprinsul oraselor, amplasat de obicei intre strazi.  Are functia de a asigura odihna de scurta durata a vizitatorilor , de a facilita circulatia pietonilor de la o strada la alta si uneori de a servi ca loc de joaca pentru copiii de varsta mica.  Numarul si marimea scuarurilor intr-un oras depind de marimea de 1,5-4 mp scuar (din defalcarea  indicelui mediu global al msuprafatei de spatii verzi  aferente unui locuitor). Scuarurile sunt amenajate cu alei , peluze, plantatii de arbori si arbusti , decoratii florale , fantani  arteziene etc. alcatuind  compozitii si metrice sau libere , care trebuie libere ,care trebuie sa se integreze  armonios in cadrul  arhitectural al cartierelor adiacente . Traseul  aleilor, ocupand circa 20-35 % din intreaga suprafata, trebuie sa permita traversarea  scuarului  dupa directiile dominante de circulatie pietonala impuse de obiectivele de interes  din apropiere.

Gradina este un spatiu verde urban cu suprafata de 3-20 ha  care serveste  pentru odihna si recrearea  zilnica a locuitorilor din zona limitrofa; cuprinde  importante arii plantate cu arbori si arbusti, contribuind astfel, in masura mai mare decat scuarurile, la ameliorarea atmosferei  si a climatului urban.

Intrucat departarea de locuinta  este un factor limitativ in frecventarea de catre publica parcurilor si gradinilor , in cadrul oraselor mari gradinile trebuie amenajate la nivel de cartier.

Gradinile de cartier cuprind spatii de plimbare si odihna, terenuri de sport , locuri de joaca pentru copii, unele constructii cu scopuri utilitare si de agrement,  in functie  de marimea terenului.

Parcul este cea mai mare formatiune  de spatiu verde  din perimetrul orasului , depasind 20 ha. 

Marimea gradinilor si parcurilor publice este in functie de marimea zonei pe care o deservesc  si de densitatea locuitorilor. Se considera la 30 000 de locuitori  este necesar un parc sau o gradina mare de cartier, norma pe locuitor  fiind de 3-8 mp. In realitate parcurile sunt vizitate frecvent numai  de 15-20% din locuitori, de aceea se apreciaza ca unui  vizitator ii revin 20-50 mp parc. Parcul adesea  are un relief  variat sau beneficiaza de prezenta unui lac- elemente care ii sporesc ftumusetea  si atractia. Vegetatia bogata cuprinde plantatii vaste de arbori si arbusti  ( 40-60% din teritoriu ) , spatii gazonate  (40-50%) , flori (5-10%) .Aleile sunt mai putin numeroase; raportate la  suprafata totala, ele reprezinta  circa 10 %. Prin dotarile sale , parcul ofera nu numai posibilitatea  plimbarii si repausului in aer curat, intr-un  cadru vegetal bogat si variat, dar si exercitarea diferitelor  activitati  compensatoare  din sfera  odihnei active ( sport, jocuri in aer liber, agrement) sau a unor activitati cu caracter cultural ( spectacole ,lectura etc. ) . O functionalitate  complexa este asigurata  de parcurile de cultura si odihna, amenajate pe suprafete mari de peste 30 ha. Acestea cuprind terenuri de joaca si jocuri sportive pentru copii , terenuri de sport, amenajari nautice pentru agrement si sport, teatre, cinematografe si sali de lectura  in aer liber, pavilioane pentru muzica, expozitii , spatii pentru distractii , restaurante etc.

Continuare la Spatiile verzi de folosinta generala

Bibliografie

Arhitectura peisajelor, Negrutiu Filofteia, Universitatea Brasov , 1976

Arhitectura peisajului, J.O. Simonds, Editura tehnica Bucuresti,1967

Arboricultura ornamentala si arhitectura peisagera , Prof.dr. doc. V. Sonea, Conf. dr. ing. L. Palade, editura didactica si pedagogica

Foto : www.iseoverde.ro

www.guardian.co.uk

googleearth.com